Soluții și strategii de la cei mai buni specialiști în domeniile finanțe și asigurări
“Bucharest Leaders’ Summit: the Highway to Success”, 6-24 noiembrie 2023
Cele mai de actualitate subiecte din domeniile financiar-bancar și asigurări au fost dezbătute cu ocazia conferinței „Evoluția finanțării: Inovație, Stabilitate și Riscuri”, desfășurată pe 21 noiembrie 2023, în cadrul seriei de evenimente “Bucharest Leaders’ Summit: the Highway to Success”, din perioada 6-24 noiembrie 2023.
Pe agenda conferinței s-au aflat subiecte de interes major, cum ar fi reglementarea financiară, inovația tehnologică în sectorul financiar, gestionarea riscurilor, adaptarea la schimbările economice globale sau provocările din industria asigurărilor. Evenimentul a avut ca scop inițierea unui dialog constructiv, care să aducă în prim-plan soluții și strategii pentru a consolida stabilitatea, inovația și incluziunea financiară într-un mediu economic în continuă evoluție.
În cadrul conferinței, au susținut prezentări și au lansat teme importante de dezbatere numeroși specialiști și reprezentanți ai autorităților publice din domeniile vizate.
Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al BNR
Csaba Bálint a vorbit despre procesul de maturizare a sistemului bancar românesc și a oferit, totodată, o perspectivă a BNR privind evoluția economiei în perioada următoare.
„Sistemul nostru bancar a înregistrat progrese importante în ultimii 15 ani. Dacă înainte de 2008 -2009, intermediarii financiari au lăsat impresia mai multor semne de slăbiciune, astăzi putem observa participanți la piață care au parcurs transformări semnificative. Sistemul este mai solid, majoritatea indicatorilor financiari și prudențiali calculați de EBA, autoritatea bancară europeană, în zona verde, în pofida provocărilor asociate crizei sanitare și situației geopolitice din regiune, dar și a turbulențelor manifestate în primul trimestru al anului în sectoarele bancare din SUA și Elveția. Solvabilitatea sectorului, de 22,3 % este adecvată și superioară mediei europene. Indicatorii de lichiditate au cunoscut o îmbunătățire față de anul 2022. Principalii indicatori de calitate a activelor, rata creditelor neperformante și gradul de acoperire cu provizioane plasează sectorul bancar în categoria de risc scăzut, conform EBA. Profitabilitatea sectorului bancar a continuat să crească, în timp ce ponderea cheltuielilor operaționale în active, 2,2 %, a cunoscut o îmbunătățire cu circa 1 punct procentual în ultimii 10 ani”, a arătat reprezentantul BNR.
Potrivit lui Csaba Bálint, băncile cu acționariat majoritar autohton și-au întărit poziția în cadrul sectorului bancar românesc, ajungând să dețină 1/3 din activele bancare și să atragă 34% din depozitele plasate de sectorul privat. „În ceea ce privește creditele acordate companiilor, acestea sunt îndreptate prioritar către firmele cu capital autohton, cu o pondere de circa 70% din totalul creditelor către companii”, a mai precizat Csaba Bálint.
Conform datelor deținute de BNR, primele nouă luni ale anului 2023 au fost caracterizate de o încetinire semnificativă a economiei românești, cu o creștere a PIB de doar 1,1 % pe seria brută. „2024 ar putea să aducă încă un an cu o creștere a PIB relativ slabă, în contextul în care se preconizează o reaccelerare marginală de la 0,5 la 0,8% și incertă a economiei din zona euro”, a mai spus Csaba Bálint.
Florin Dănescu, președinte executiv Asociația Română a Băncilor (ARB)
Florin Dănescu a subliniat că, deși sistemul bancar românesc este unul stabil, cu cifre bune, peste media europeană, acesta trebuie evaluat în contextul economiei și ținând cont și de alte aspecte, precum intermedierea financiară. „Până la urmă, avem o problemă de potențial în România. Așa este și cu sistemul bancar. Avem o intermediere financiară, adică credite raportate la PIB, acesta fiind un indicator extrem de important, pentru că arată care este capacitatea unei economii de a apela la finanțare pentru a-și dezvolta business-urile. Și, dacă facem o comparație între România și Europa și apoi cu Statele Unite, strategia ar fi ca și Europa, în ansamblu, să concureze economic cu Statele Unite, cu Asia și așa mai departe. Pornind de aici, vedem și modul în care face parte România ca sistem bancar și ca economie, în acest ansamblu, din Comunitatea Europeană. Legat de intermedierea financiară, dacă vom compara cât poate produce o firmă din Statele Unite timp de un an, bazându-se pe finanțare bancară, vedem că, aici, se apelează la bănci în proporție de 25%, iar, la piața de capital, în proporție de 75% . Ori, în Europa, este invers. Acest 25% finanțare totală din credit bancar reprezintă vizavi de PIB-ul american 215%”, a explicat Florin Dănescu.
Dănescu a subliniat și de ce este atât de important creditul bancar: „Pentru că este, poate, cel mai birocratic, dar și cel mai ieftin, orice s-ar spune, reprezentând, totodată, o infrastructură de piață „albă”, măsurabilă, fiscalizabilă a pieței. De aceea este important să știm cifrele. Cifra este cu atât mai mică, cu cât 75% din finanțarea totală bazată pe bănci reprezintă 90% din PIB la nivel european. Cum stă România? Este la 25,5 %, iar sistemul bancar a comunicat acest lucru de vreo opt ani încoace. Ar trebui să dezvoltăm piața de credit bancar și, de fapt, finanțarea economiei românești cu cel mai ieftin credit”, a accentuat președintele executiv Asociația Română a Băncilor
Stefano Gaetano Amoroso, Unicredit Bank, Coordonator Biroul Italian
În prezentarea sa, Stefano Gaetano Amoroso a subliniat importanța educației financiare în rândul cetățenilor, oferind, de asemenea, cifre relevante pe această temă. „Majoritatea cetățenilor adulți din România au cunoștințe insuficiente în domeniul financiar. Totuși, pentru funcționarea cât mai eficientă a mecanismelor economice, fiecare persoană ar trebui să aibă informații economice și financiare minime, care să-i permită să-și gestioneze responsabil banii și riscurile asociate, precum și să cunoască cum funcționează economia”, a arătat Stefano Gaetano Amoroso, reiterând o afirmație a guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, cu ocazia unui eveniment pe teme financiare. „Guvernatorul a subliniat o problemă foarte importantă care transcende, de fapt, granițele României și care a câștigat un rol proeminent în agenda politică globală. Aceste cunoștințe se află în centrul rezistenței financiare individuale. Cunoștințele financiare sunt baza prin care indivizii pot să atingă bunăstarea financiară”, a declarat reprezentantul Unicredit Bank.
Amoroso a făcut referire și la rezultatele unui sondaj realizat de OECD în 2020 privind educația financiară în regiunea Europei de Sud-Est. „Principalul rezultat al acestui sondaj a fost că, în țările analizate (Bulgaria, Croația, Georgia, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru și România), s-au obținut scoruri mult mai mici față de cele obținute în urma unor sondaje similare în țări UE și OECD. România a obținut scoruri și mai reduse comparativ cu țările eșantionului”, a precizat Stefano Gaetano Amoroso.
„Prima și cea mai interesantă concluzie a acestui sondaj este aceea că reziliența financiară poate fi îmbunătățită prin abilități de bugetare și de planificare pe termen scurt, însă poate fi subminată de informalitatea ridicată și de lipsa de încredere în schemele de pensii. Doar pentru a vă face o idee, cifrele au arătat că numai 25% dintre adulții din regiune au încredere în schemele lor de pensii și 30% se bazează, de fapt, pe familie și copii când vine vorba de nevoile lor financiare”, a mai arătat reprezentantul Unicredit Bank. Potrivit acestuia, folosirea tehnologiilor poate crește nivelul de alfabetizare financiară. „Circa 55% dintre adulții din regiune economisesc în continuare în numerar. Și se poate observa faptul că folosirea noilor tehnologii crește nivelul de alfabetizare financiară și de cunoștințe financiare. Există o corelație clară între cele două variabile”, a mai afirmat Stefano Gaetano Amoroso, accentuând ideea că băncile pot contribui la creșterea încrederii în sistemele formale, acționând ca un motor de dezvoltare în societate și aducând, astfel, dezvoltare comunităților, clienților și la nivel local.
Cristina Totu, director executiv, direcția IMM, CEC Bank
Cristina Toth a abordat tema digitalizării în sistemul bancar și a subliniat provocările, dar și rezultatele pozitive ale acestui proces, inclusiv pe partea serviciilor pentru IMM. „Digitalizarea este un subiect extrem de ofertant astăzi în era celor 20 de secunde setate de social media. Cu toții, consumăm social media, la toate nivelurile și devine cumva cea de a doua natură a noastră. Ajungem, într-un fel, să ne raportăm la aceasta și atunci ne așteptăm ca totul să se întâmple cu o viteză extrem de mare, ca informațiile să fie interconectate și să avem acces la ele oricând și oriunde. Aceasta este poate cea mai mare provocare pentru industria bancară, care este și cea mai reglementată industrie din mediul economic”, a declarat reprezentanta CEC Bank.
Totu a arătat că viteza de acces la serviciile bancare și personalizarea ofertelor se înscriu printre principalele ținte în procesul digitalizării. „Cel mai mare deziderat al nostru este acela de atingere a vitezei: să ne deschidem un cont online, să contractăm un credit online, să putem să facem operațiuni oricând, oriunde, prin intermediul platformelor internet banking și mobile banking”, a explicat Cristina Totu. În ceea ce privește serviciile dedicate firmelor, aceasta a precizat că, datorită unui proiect implementat de către bancă, acum este posibilă înrolarea unei companii printr-un parcurs 100% online, ceea ce a pemis ca, în anul 2023, să se dubleze numărul de companii înrolate în acest mod, față de anul trecut. „În cadrul acestui flux, toate informațiile aferente companiei sunt preluate automatizat. Ulterior, în cazul unui eventual flux de creditare, acestea pot fi prelucrate mult mai ușor, se diminuează timpii de analiză a creditului, soluționare, cât și de accesare a produsului potrivit de creditare”, a precizat reprezentanta CEC Bank. Referitor la zona de creditare, Cristina Totu, a arătat că, în primele șase luni ale anului curent, au fost accesate, de către companii, credite însumând 4 miliarde de lei. „S-au a acordat 27.000 de credite noi, în valoare cumulată totală de peste 5 miliarde de lei; 4 miliarde de lei au fost contractate de către companii, din care 1 miliard de lei, în cadrul programului guvernamental „IMM Invest” și peste 550 de milioane de lei, credite acordate pentru implementarea proiectelor cu fonduri europene. Principalele industrii finanțate au fost energia regenerabilă, construcțiile și agricultura”, a mai arătat Cristina Totu.
Dumitru Nancu, director Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM)
Dumitru Nancu a făcut un bilanț al rezultatelor obținute ca urmare a implementării programelor guvernamentale IMM INVEST și IMM INVEST PLUS, începând din anul 2020. „Până pe 30 iunie 2023, am finanțat 77.000 de IMM-uri, însemnând aproape 25 % dintre IMM-urile active din România. Noi avem un target, 100.000 de IMM-uri, iar Comisia Europeană a prelungit cadrul temporar „Ucraina”, până pe 31 octombrie. Deci sperăm că, în următorul trimestru, vom mai sprijini încă 30.000 de IMM-uri”, a punctat Nancu.
Nancu a evidențiat impactul acestor programe arătând că, în anul 2020, numai unul din șapte IMM-uri erau bancabile, conform cifrelor ARB. „Când am început IMM Invest, 43% dintre IMM-uri erau în dificultate, aveau capitaluri negative și am închis IMM Invest cu unul din două IMM-uri bancabile. Deci a fost, pe de-o parte, un program de bancabilizare, iar, în momentul acesta, 30% din IMM-uri sunt cu capitaluri negative. Practic, pentru 2024, noi creăm un produs prin care încercăm să reducem acest număr al capitalurilor negative”, a declarat președintele FNGCIMM.
Un alt indicator îmbunătățit prin intermediul acestor programe, la care a făcut referire Nancu, a fost ponderea creditului comercial. La începutul anului 2020, doar o pătrime din totalul creditelor erau credit comerciale. Prin IMM Invest, am ajuns la raportul 50-50, deci acesta a fost un instrument financiar care a făcut curățenie în economie și a produs un impact fiscal foarte bun, de 1-12, adică la fiecare 1 leu garantat de statul român au fost aduși a adus la bugetul de stat 12 lei” a mai arătat Nancu, precizând, totodată, că cele peste 70.000 de garanții acordate s-au tradus prin cea mai mare infuzie de capital în economia românească. „La 77.000 de garanții acordate, sistemul financiar-bancar a infuzat în economie bani privați, 62 de miliarde de lei, adică peste 12 miliarde de euro, cea mai mare infuzie de capital în economia României. Statul român a garantat prin Fondul Național de Garantare 43 de miliarde de lei, iar efortul de la bugetul de stat a fost de 1,4 miliarde lei”, a mai spus Nancu.
Petre Tulin, director general Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)
Petre Tulin a prezentat evoluția și statusul actual al instrumentelor financiare de economisire din România, arătând că, în ultimii zece ani, nivelul depozitelor eligibile, care sunt garantate de Fondul de Garantare, s-a dublat.
„La nivelul persoanelor fizice, constatăm că avem același același trend, care reflectă o creștere atât a volumului, cât și a intensității economisirii. De asemenea, la nivelul persoanelor juridice, vorbim tot de o dublare, în ultimii zece ani. În structura depozitelor, ponderea cea mai mare o reprezintă depozitele în lei. Constatăm chiar o modificare de structură, în sensul că variația anuală a depozitelor în lei este de 20 %. La depozitele în valută, constatăm o diminuare relativă, de aproximativ 3,4 %, comparativ cu anul precedent. Referitor la depozitele acoperite, la 30 septembrie 2023, exista un volum de 289 de miliarde de lei, o creștere însemnată, de aproximativ 11 % față de septembrie 2022”,a afirmat Tulin.
Potrivit directorul general al FGDB, România înregistrează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale ratei de creștere pentru depozitele acoperite. „Ca și tendință, ne situăm la un nivel de aproximativ 2 -3 ori peste media Uniunii Europene.Aceeași tendință se constată și la depozitele acoperite pentru persoane fizice, 235,5 miliarde de lei, cu o creștere de aproximativ 13,3 %, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut. La persoanele juridice, creșterea a fost mai modestă, de aproximativ 3,8 %”, a punctat Tulin.
Un alt aspect important menționat de reprezentantul FGDB este ponderea mare a persoanelor care dispun de depozite sub plafon. „În România, 99,5 % dintre persoanele fizice sunt persoane garantate, cu depozite sub plafon, ceea ce este foarte important pentru stabilitatea financiară. La persoane juridice, de asemenea, înregistrăm un nivel foarte ridicat, de 96,3 % din toate categoriile”, a evidențiat Tulin.
Adrian Cucu, președinte al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
Adrian Cucu a prezentat principalele moduri prin care se desfășoară infracțiunea de spălare de bani în România, cât și domeniile economice cele mai predispuse acestui flagel, conform datelorunei recente evaluări naționale, realizată prin colaborarea mai multor instituții ale statului român și sub coordonarea unor consultanți de la Consiliul Europei. „Care sunt faptele care generează bani murdari în România? În primul rând, evaziunea fiscală. La un „gap” fiscal destul de semnificativ pecare îl înregistrăm, cred că nu sunt foarte multe de comentat aici. În același timp, avem corupția, care este un fapt generator de bani murdari, considerat, de această evaluare, cu un impact ridicat. O altă problemă care intră în rândul faptelor generatoare de bani murdari este cea a criminalității organizate. Traficul de persoane este considerat, de asemenea, o sursă de bani murdari și cu un nivel ridicat. Apar și lucruri din altă zonă, cum ar fi infracțiunile informatice, iar, mai nou, facem trimitere și la infracțiunile împotriva mediului și aici intră, din ce în ce mai mult, problema gestionării deșeurilor, dar și a defrișărilor ilegale. Desigur, și traficul de droguri și alte fapte sunt generatoare de bani murdari, dar, printr-o serie de particularități ale țării noastre, nu suntem totuși cu o expunere fantastic de mare,” a apreciat Adrian Cucu.
În ceea ce privește domeniile considerate vulnerabile pentru spălarea de bani, sectorul imobiliar și cel al construcțiilor se situează pe primele locuri. „Cel mai expus este sectorul imobiliar, inclusiv construcțiile, comerțul cu materiale de construcții, dar și dezvoltatorii și agențiile imobiliare, prin utilizarea excesivă a numerarului, prin utilizarea forței de muncă, de multe ori, angajată la negru și prin alte prin diverse forme de creditare care ocolesc sistemul bancar. Există risc de spălare de bani și în sectorul agricol. E adevărat, nu la același nivel, dar acest sector este expus spălării de bani, din cauza politicilor de subvenționare, de care unii încearcă să profite, și din cauza rulajului mare de numerar în acest domeniu, al forței de muncă, cu calificare modestă și care, la rândul ei, acceptă, de multe ori, compromisuri. Avem, apoi, sectorul comercializării produselor accizate și comerțul care are un risc mediu”, a mai arătat președintele ONPCSB.
Cătălin Crețu, director general Visa pentru România, Croația, Slovenia și Bulgaria
Cătălin Crețu a vorbit despre creșterea pericolului de fraudare în domeniul bancar, ca urmare a digitalizării și a accesibilității sistemelor de tipul inteligenței artificiale.„A existat o presiune pe sistemul bancar și discuțiile s-au concentrat mai ales pe investițiile necesare pentru a introduce produse și soluții inovatoare cu un conținut foarte mare de tehnologie. Vorbim însă mai puțin de latura „neagră” a acestui fenomen de digitalizare din zona plăților și mă gândesc la explozia recentă a informațiilor despre inteligența artificială, care, într-adevăr, aduc foarte multe beneficii nouă, consumatorilor, (…) însă, pe de altă parte, această explozie s-a întâmplat și în oglindă, în zona întunecată, unde există o la fel de mare efervescență și dinamică în utilizarea inteligenței artificiale”, a afirmat Cătălin Crețu.
Reprezentantul VISA România a atras atenția că atacurile din zona bancară au devenit tot mai sofisticate și mai eficiente datorită noilor tehnologii digitale, care au crescut capabilitatea infractorilor din acest domeniu. „În acest moment, observăm că există nu doar un ChatGPT, dar și alte platforme, precum fratele geamăn WormGPT, unde poți să intri și să afli tot felul de idei și sugestii despre modul în care se poate frauda, despre modul în care se poate dezvolta un astfel de atac. Există FraudGPT, model de inteligență artificială care generează sms-uri și e-mail-uri deja perfecte din punct de vedere gramatical, astfel încât devine tot mai greu să înțelegi dacă un mesaj este fake sau adevărat. (…) Accesul acestor sisteme este foarte important de notat aici. Acești roboți care folosesc inteligența artificială sunt acum folosiți și reprezintă un risc mărit în această în această zonă de a potența ‒ la fel cum a fost potențată toată zona digitală a plăților, a căutărilor și a înțelegerii dorințelor consumatorilor ‒ nivelul de capabilitate al infractorilor”, a explicat reprezentantul VISA România.
Acesta a subliniat că, în acest context, investițiile pentru combaterea acestor amenințări sunt vitale și trebuie gândite astfel să răspundă unor asemenea provocări. „Deci este foarte important de înțeles nivelul de investiții necesar pentru a construi sisteme de plăți performante pentru acest gen de amenințare. În ultimii cinci ani, VISA a investit peste 10 miliarde de dolari în combaterea și prevenirea fraudei”, a precizat Cătălin Crețu.
Daniela Ropotă, președinta Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR)
Daniela Ropotă a abordat tema incluziunii financiare, aflată la un nivel scăzut în România, comparativ cu alte state ale UE. „România se află pe ultimul loc la nivel de UE, în funcție de procentul adulților cu un cont deschis la o instituție financiară. Termenul de instituție financiară se referă atât la instituții de credit, care reprezintă undeva la 75% din total, cât și la, de exemplu, fonduri de pensii, care au o pondere de 10%, sau la alte instituții financiare, precum companii de asigurări, instituții non-bancare, fonduri de investiții. Așadar, această statistică este foarte reprezentativă pentru sectorul bancar, întrucât acesta are cea mai mare pondere în total. Cifrele arată foarte clar cum România, din păcate, se află în coada clasamentului, cu aproape 70 % din total, față de o medie europeană de 95 %. Totuși, este de apreciat faptul că există o evoluție pozitivă din 2011 până la finalul anului 2021, de la 45 % până la 69 %”, a arătat Daniela Ropotă.
Potrivit președintei AAFBR, acest nivel scăzut de incluziune financiară își are cauzele, în special în nivelul de trai scăzut din România, dar și în educația financiară precară. „O înțelegere slabă a produselor financiare duce către evitarea lor și, nu în ultimul rând, este vorba și de lipsa de încredere în sistemul financiar, care are la bază tot partea de educație financiară” a mai punctat Daniela Ropotă.
Aceasta a apreciat că este nevoie de creșterea acestui procent al incluziunii financiare, cât mai aproape de standardele europene, aspect care s-ar reflecta inclusiv asupra reducerii economiei subterane. „De ce este bine să creștem acest procent către standardul european, către un standard al țărilor din Europa de Nord, de Vest sau de Centru? În primul rând, pentru a crește transparența în circuitul banilor în economie și pentru a evita economia subterană, care era de 29%, la finalul anului 2022, față de 34 %, în urmă cu 20 de ani. Așadar, avem o evoluție pozitivă, dar aceasta este extrem de slabă pentru două decenii. Și acest lucru se reflectă și la nivel de colectare de taxe și impozite, cât și de bunăstare economică”, a afirmat președinta AAFBR.
Anca Dragu, senatoare, ministru al Finanțelor Publice în perioada noiembrie 2015- ianuarie 2017
Anca Dragu a vorbit în cadrul conferinței despre importanța implementării unei politici fiscal-bugetare care să sprijine și să contribuie la creșterea și dezvoltarea economică responsabilă, sustenabilă. „Din păcate, în România, trecutul ne arată că politica fiscală a fost aproape permanent prociclică, amplificând fluctuațiile ciclului economic, iar această dinamică continuă. Ne confruntăm cu o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Creșterea economică și-a încetinit puternic ritmul: în trimestrul III/2023, PIB-ul a crescut cu doar 0,4%, față de trimestrul II. De altfel, previziunea de creștere economică pentru 2023 a scăzut de la 2,8%, cât a fost estimată, în luna august, la 2%. România a rămas în topul țărilor inflaționiste, înregistrând în luna octombrie a doua cea mai ridicată rată a inflației din UE (8,3%)”, a arătat Anca Dragu.
Potrivit senatoarei, creșterea cheltuielilor, promovată în prezent de guvern, are multiple efecte negative. „Deficitul bugetar ridicat conduce la cresterea costului finanțării. Actualul guvern și-a dezvăluit demult preferința pentru creșterea cheltuielilor curente. Astfel, Guvernul pune gaz pe foc, alimentând inflația, crescând deficitul bugetar și datoria publică și majorând taxele și impozitele”, a mai declarat Anca Dragu.
Ioana Petrescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada martie-decembrie 2014
Referindu-se la măsurile pe care le-ar putea lua România în perioada următoare, pe termen mediu și lung, Ioana Petrescu a pledat pentru o valorificare mult mai bună a potențialului noilor tehnologii, inclusiv a inteligenței artificiale. „Trebuie să ne gândim cum să facem ca economia românească să fie pe val, inclusiv pe valul acesta al inteligenței artificiale și acest lucru nu o să se întâmple de la sine. Trebuie să vedem încotro bate vântul și să ne îndreptăm și noi acolo. Trebuie să existe măsuri de încurajare a firmelor românești în sensul adoptării inteligenței artificiale și să existe mai multă aplecare către cercetare, pentru că de aici vin rezultate importante în acest sens. Din păcate, la nivelul de cheltuieli cu cercetarea, ca procent din PIB, cheltuieli guvernamentale, suntem pe ultimul loc din UE, conform ultimelor statistici. Nu cred că ne putem imagina că economia românească poate să facă față acestei revoluții tehnologice, dacă nu investim în cercetare și în educație. Banii ar trebui să fie folosiți pentru cursuri de recalificare, pentru regândirea curriculei cu totul, astfel încât elevii care vor termina în câțiva ani să fie pregătiți pentru o piață a muncii în care se vor cere aptitudini cu totul diferite. Deci acolo ar trebui să fie puși banii, în momentul în care se gândesc aceste politici economice”, a afirmat fostul minstru de Finanțe.
Potrivit Ioanei Petrescu, la conceperea politicilor de dezvoltare a României, ar trebui să se țină cont atât de evoluțiile din afara țării, cât și de ceea ce se prefigurează în viitor. „Punând totul cap la cap și uitându-ne unde se duce și restul lumii, putem să facem și o reducere a deficitului bugetar. Putem să folosim aceste tehnologii, astfel încât să avem o economie care să facă față acestei revoluții digitale și cred că soluții se găsesc întotdeauna, dacă încercăm să ne uităm și în viitor. Dar nu doar pentru un an sau doi, cât mai este până la alegeri sau până la un alt eveniment electoral. De asemenea, să ne uităm și în afara României, pentru că aceste șocuri externe, fie ele pozitive sau negative, ne afectează într-un fel sau altul. Depinde de noi dacă le vom folosi astfel încât să putem să reducem și deficitul bugetar și să ne creștem și economia într-o direcție care va fi una a viitorului”, a conchis Ioana Petrescu.
Ionuţ Mişa, ministru al Finanțelor Publice în perioada iunie 2017-ianuarie 2018
În intervenția sa, Ionuț Mișa a apreciat, de asemenea, că România, ar avea nevoie de strategii clare pe termen lung, pentru a dispune de resurse financiare atunci când are nevoie. „Facem aceeași greșeală la fiecare patru ani. Dacă ne-am ține de strategia pe care ne-am stabilit-o de la început și am implementa, în decursul anilor, ceea ce ne-am propus, nu am mai fi în situația în care, la un moment dat, trebuie să luăm decizii rapide, imediate și nu foarte plăcute. Nu înțelegem, din păcate, din lucrurile acestea nimic. De aceea le și repetăm”, a afirmat Ionuț Mișa.
Potrivit lui Mișa, se impune digitalizarea unor instituții, precum ANAF, cât utilizarea și interpretarea datelor obținute la nivel acesteia. „Este neapărat necesară o digitalizare a ANAF. Este necesar și ca datele centralizate la nivelul ANAF-ului să fie prelucrate și interpretate, pentru a putea să ne axăm exact pe zonele de evaziune, atât de des invocate. Și, nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm că nu doar ANAF este un organism care aduce bani la bugetul de stat. Mai sunt și alte surse de finanțare care pot fi abordate și care, de multe ori, sunt ignorate cu bună știință din varii motive”, a declarat fostul ministru de Finanțe.
Ionuț Mișa a pledat pentru sprijinirea mai susținută a ANAF, inclusiv în sensul punerii la punct a mecanismelor pentru centralizarea datelor obținute. „În digitalizarea ANAF-ului, se poate să mergem mai repede de atât, după părerea mea. Și cel mai important lucru este să reușim să centralizăm datele colectate, pentru că avem deja implementate câteva softuri și programe, care ne dau posibilitatea să centralizăm date, însă nu avem toate aceste date adunate într-un singur loc și, mai ales, nu le interpretăm. Deci, practic, degeaba avem acces la date, dacă nu le interpretăm și nu stabilim o strategie de care să ne ținem, astfel încât să nu mai fim nevoiți să ajungem în situații critice, când trebuie să modificăm legislația, pentru că trebuie să acordăm măriri”, a concluzionat Mișa.
Alexandru Bodislav, Conf. univ dr. ASE București, CEO Bodislav & Asociații
Alexandru Bodislav a evidențiat faptul că mediul de afaceri are nevoie de suportul statului nu numai printr-un fundament funcțional, ci și printr-o colaborare și o deschidere care să arate în ce mod sunt oferite șansele de viitor pentru România. „Trebuie să avem o perspectivă asupra modului în care finanțăm viitorul. Știm că există acel multiplicator investițional, pe care România și-l calculează undeva la 4, deci 1 euro intrat în acest an se simte, în următorii ani, cam la 4 euro în PIB-ul final. Însă, dacă vorbim totuși de investiție inteligentă, în inteligența artificială, în mecanisme prin care controlezi efectiv modul în care banii sunt distribuiți și sunt reduse acele cheltuieli redundante (care nu au rolul de a crea un beneficiu și de a nu face economia să funcționeze la potențialul ei), trebuie să se creeze acele mecanisme prin care se investește inteligent în economie. E adevărat că avem nevoie de infrastructură. Suntem în urmă și acolo. Este adevărat că avem nevoie de un sistem medical modern și, în plus, de un mediu academic funcțional și dedicat pieței, pentru că noi creăm chestii abstracte acum. Noi generalizăm, oferim soluții care sunt foarte bune pe hârtie, însă nu mergem mai departe, să vedem care este funcționalitatea pieței”, a declarat Alexandru Bodislav.
Acesta a atras atenția și asupra pericolului pe care îl au împrumuturile frecvente ale statului. „Mai avem o mare problemă: este foarte scump să te mai împrumuți, iar statul român împinge acest lucru continuu, fie că economia este în recesiune, fie că economia crește, cheltuie mult mai mult decât ar trebui. Uneori este sustenabil, dar, pe termen lung, și într-un context global cum este cel actual este și un blestem și un beneficiu în același timp. Beneficiul este că îți poate oferi căi prin care să reduci decalajele mai rapid, dacă ești inteligent. Și un blestem, dacă nu se înțelege că se poate intra într-o situație cum erau SUA în anii 70 și 80. (…) Iar ultimele analize arată că economia are tendința să intre într-o spirală inflaționistă și, practic, următorii 10 ani nu numai că vor fi haotici din perspectivă geopolitică, dar vor fi haotici și din perspectiva inflației”, a afirmat Alexandru Bodislav.
Potrivit acestuia, România trebuie să acționeze rapid, cât mai dispune de finanțare consistentă din partea Comisiei Europene. „Avem nevoie de o viziune prin care să reducem decalajele și prin faptul că mai avem finanțare din partea Comisiei Europene, în mod sustenabil și cuantificabil mare, cam până prin 2030. După aceea, vom fi considerați că am trecut prin procesul de dezvoltare și atunci vor mai veni doar ajustări, deci finanțarea externă va scădea foarte mult din perspectivă structurală”, a mai spus Alexandru Bodislav.
Radu Hanga, președintele CA al Bursei de Valori București
Radu Hanga a prezentat cifre încurajatoare privind evoluția pieței de capital din România. „Vedem o creștere semnificativă a numărului de listări. Și, deși am văzut un trend ușor descendent în 2022 și 2023, în 2021, am avut un maxim istoric, de aproape 70 de listări, dintre care 23 de listări de acțiuni. Uitându-ne chiar și la trendul acesta descendent, pe care l-am văzut în 2022 și 2023, explicat de contextul geopolitic și de ceea ce se întâmplă în regiune, suntem peste ce am avut în fiecare an înainte de 2020. Ca și număr de listări, acțiuni, obligațiuni. Piața arată foarte bine și ca număr de investitori. La sfârșitul anului 2019, am avut un minim de 53.000 de conturi active deschise la companiile de brokeraj. Acum ne apropiem de 170.000, deci a crescut de peste trei ori. Este un maxim istoric, adică, în 2021, când am stabilit strategia bursei și ne uitam la ținta de 100.000 de investitori, pe care o aveam începând din anul 2000 și pe care timp de 20 de ani nu o atinseserăm, ne gândeam chiar dacă n-ar trebui să schimbăm această cifră. Iar acum suntem la aproape dublu față de țintă. Lăsând deoparte numărul de listări, am avut, anul acesta cea mai mare listare din Europa și în topul IPO-urilor (ofertă publică iniţială) globale, Hidroelectrica. Un mare pas înainte pentru bursa românească este că am depășit anul trecut, ca și capitalizare, Ungaria și Cehia. Deci, în regiunea Europei Centrale și de Est, mai sunt în fața noastră, desigur, la o distanță semnificativă și o să avem mult de lucru ca să ajungem acolo, doar Austria și Polonia. Așadar, se întâmplă niște lucruri foarte bune, dacă ne uităm la piața locală de capital”, a apreciat Radu Hanga.
Președintele CA al BVB a evidențiat faptul că o piață de capital care funcționează bine ajută sistemul bancar, dar și că listarea la bursă este foarte importantă pentru imaginea unei companii. „Cred că sectorul bancar are nevoie, pentru a crește, de o piață de capital care să-și facă mai bine treaba, pentru că aceasta înseamnă companii care au tot mai mult acces la capital. Și mă întorc la dinamică. Vedem tot mai multe companii venind către bursă și accesând bursa ca platformă de finanțare, dar nu numai. Observăm că bursa începe să fie văzută nu doar ca o soluție de finanțare, ci și ca o scenă care te ajută să devii mai vizibil, să te poziționezi pe piața locală, să-ți poziționezi produsele. Poate că atunci când ești o companie cu zeci de ani de istorie și cu un brand foarte cunoscut, nu realizezi cât de importantă este această vizibilitate. În schimb, când ai o companie nouă, și ne uităm la companiile născute în ultimii 10-20 de ani în România, îți dai seama că listarea la bursă te ajută să ieși în evidență în peisajul local. Ești o companie listată, se vorbește despre tine, ceea ce e foarte important, dincolo de cifre, dincolo de accesul propriu-zis la capital”, a mai spus Radu Hanga.
Alexandru Ciuncan a realizat o radiografie a pieței actuale a asigurărilor din România, subliniind totodată că, în fiecare zi, sunt plătite despăgubiri de aproape 5 milioane de euro. „Acești bani care merg către oameni și companii, sub formă de despăgubiri, arată că lucrurile funcționează. Sigur, nimeni nu e perfect. Cu toții ne străduim să fim din ce în ce mai buni, însă sunt, cum spuneam, 5 milioane de euro plătiți în fiecare zi calendaristică, date oficiale ale autorității de supraveghere financiară. După cum știți, se discută foarte mult despre potențial și se vorbește de mulți ani despre diversificarea structurii portofoliului industriei de asigurări și acesta este un punct important la care lucrăm alături de membrii noștri”, a declarat Alexandru Ciuncan.
În ceea ce privește cifrele actuale, potrivit lui Alexandru Ciuncan, există circa 1,4 milioane de polițe de asigurări de viață în România. „Multe poliție sunt pentru asigurarea de grup, deci, probabil, numărul celor asigurați este mai mare. Avem cam 630.000 de români asigurați printr-o poliță voluntară de sănătate. Și cred că, aici, companiile au impulsionat mult cererea prin pachetele de ”employee benefits”, dar iarăși există un interes în creștere. Avem cam 1 milion de autovehicule asigurate pe polițe facultative CASCO, din circa 10 milioane de autovehicule. Evident, ne întrebăm și cât de multe autovehicule pot fi asigurate, pentru că avem, cred, cea mai mare vechime a parcului auto din Europa, undeva la 17 ani. Și există cam 20% dintre locuințe asigurate. Aici e foarte mult de lucru, având în vedere media europeană de circa 63 %, deci de trei ori mai mare. Însă acest gap se transformă și într-un potențial până la urmă, adică vedem evoluții pozitive, dar, evident, viteza nu e cea pe care pe care ne-o dorim. Avem multe lucruri de făcut, mai ales pe educație financiară și sunt mulți pași înainte la nivel de industrie. Însă aceste evoluții necesită timp”, a mai apreciat Alexandru Ciuncan.
Președintele UNSAR consideră ca piața ar trebui să se desprindă de hegemonia asigurărilor auto. „Din păcate, ne iubim mașinile mai mult decât casele sau decât propriile vieți. Și, aici, încercăm să înțelegem și noi, la rândul nostru, resorturile acestea mai bine, prin cercetările sociologice pe care le facem. Vedem percepția românilor, riscurile. Și, în primul rând, s-a văzut, în mod evident, impactul pandemiei, al războiului din Ucraina. Se vede un interes în creștere al românilor, ca dinamică, pentru asigurări de locuințe. Cred că undeva la 42% dintre români sunt mai interesați de asigurările de locuințe, care sunt pe primul loc în topul interesului. Se vede un interes în creștere și pe asigurări voluntare de sănătate și asigurări de viață. Sunt cifre interesante și care ne motivează”, a conchis președintele UNSAR.
Vlad Vitcu, CEO BCR Leasing IFN
La rândul său, Vlad Vitcu a oferit o imagine a pieței de leasing din România, arătând că este vorba de o piață foarte dinamică, aflată în creștere. „Conform estimărilor noastre, la finalul anului 2022, piața leasingului financiar însemna undeva la 7 miliarde de euro, valori finanțate. Dacă ne raportăm la piața bancară sau dacă ne raportăm la produsul intern brut, este o piață mică, dar este o piață dinamică. Aș putea spune, una extrem de dinamică în ultimii ani, pentru că este o piață care a crescut cu două cifre după pandemie”, a precizat Vlad Vitcu.
În ceea ce privește structura pieței de leasing financiar, din perspectiva tipului de clienți, potrivit lui Vlad Vitcu, vorbim de o piață în care predomină companiile. „Aș putea spune că este o piață a companiilor, dacă mă uit la portofoliul nostru. Expunerile persoanelor fizice sunt insignifiante în volumul total al finanțărilor”, a precizat reprezentantul BCR Leasing, adăugând că, în rândul clienților companii, cele mai numeroase sunt microîntreprinderile și IMM-urile. „Practic, cel mai dinamic segment de clientelă de pe această piață este reprezentat de microîntreprinderi și IMM-uri. Mai mult de 70 % dintre expunerile noastre sunt acordate acestor tipuri de companii, care urmăresc avantaje fiscale legate de deductibilitatea TVA-ului și portabilitatea acestuia în rate.
Microîntreprinderile sunt un segment foarte dinamic, în care aspirațiile owner-ilor sunt la nivel de corporație, dar, ca și comportament, sunt foarte aproape de cele ale persoanelot fizice. Și atunci, pe zona aceasta de microîntreprinderi, se întâmplă lucruri, care, poate, ar fi trebuit să se întâmple în zona de persoane fizice”, a mai spus Vlad Vitcu.
Călin Mihai Rangu, CIO Council, vicepreședinte Digital Economy Expert
Călin Mihai Rangu a abordat tema digitalizării, ca motor de dezvoltare a diferitelor sectoare ale economiei. Făcând o trimitere la cele expuse de unul dintre antevorbitorii săi, Alexandru Ciuncan, președintele UNSAR, Rangu a apreciat că extinderea digitalizării, inclusiv în sectorul de asigurări, ar putea avea efecte pozitive. „După cum a spus domnul președinte UNSAR, asigurările reprezintă doar 1,28 % din PIB, deci foarte puțin. Tocmai pentru că piața, probabil, nu este suficient de dezvoltată, iar digitalizarea ar permite dezvoltarea pieței”, a afirmat Rangu. Acesta a recunoscut însă că, pentru anumite tipuri de asigurări, interacțiunea față în față ar putea fi preferată, cel puțin deocamdată, în detrimentul polițelor obținute online. „Mai ales produsele sofisticate, complicate, cum ar fi o asigurare de viață sau de sănătate, când trebuie să știi exact ce cumperi, pot impune un dialog cu un consultant. De aceea, există brokeri pentru până la 70 % din piața de asigurări, tocmai pentru că omul are nevoie de interacțiune. Pe de altă parte, este foarte posibil să poți să cumpări un RCA online, deoarece acesta este destul de standardizat. Adică folosim digitalizarea pentru lucruri standardizate, dar, la lucruri customizate, avem nevoie de o interacțiune de 1 la 1. Și avem nevoie de un om, pentru că este deocamdată prea scump să realizezi o soluție de 1 la 1, deși, acum, pe noile tehnologii, pe inteligența artificială, pe crearea patternurilor comportamentale etc. este posibil să se ajungă și la așa ceva, dar mai este până acolo. Probabil că, în vreo 5 ani, vor fi, într-adevăr, niște roboți, niște agenți virtuali, care vor imita foarte bine comportamentul uman”, a explicat Călin Mihai Rangu.
Totodată, legat de faptul că unele platforme digitale, precum cele din sectorul public sunt greoaie și consumatoare de timp, Călin Mihai Rangu a apreciat că, în acest caz, problema nu este digitalizarea în sine, ci modul în care a fost dezvoltat instrumentul digital respectiv. „În administrația publică, sunt sisteme care reprezintă mai mult eșecuri decât succese, deci nu poți să spui că e vina sistemului digital, ci a modului în care au fost acele aplicații cumpărate sau implementate, de oameni care aveau alt scop decât să le implementeze cum trebuie, și anume pentru a avea mentenanță și a le schimba la câțiva ani, pentru a o lua, apoi, din nou de la capăt”, a declarat Călin Mihai Rangu.
Ileana Botez, președinte PWN (Professional Women’s Network) România
Ileana Botez a prezentat activitățile organizației PWN pentru promovarea leadershipului feminin, respectiv cei trei piloni pentru formare și dezvoltare în domeniile antreprenoriatului, mentoratului și consiliilor de administrație. „Pilonul de mentorat este cel mai important și cel mai longeviv. Anul acesta a împlinit 10 ani de viață. Probabil că este unul dintre cele mai extinse programe de mentorat din perspectiva numărului de persoane implicate. Dacă anul trecut am avut 67 de perechi, anul acesta o să batem recordul și o să ne ducem spre 80 de perechi mentor și mentee și, în acest în acest program, avem o serie de parteneri importanți, prin doamnele care lucrează în cadrul entităților respective și sunt interesate sa se dezvolte personal și profesional și atunci participă în cadrul acestui program de mentorat. Nu în ultimul rând, pentru că dorim să sprijinim doamnele să ajungă în zona de consilii de administrație, avem pilonul de femei în consilii de administrație. Avem și o academie, unde suntem deja la ediția a cincea”, a arătat Ileana Botez.
Aceasta a apreciat că organizația pe care o conduce tinde să fie lider în rândul PWN global, cât și să devină o voce importantă pentru promovarea lidershipului feminin.
„Suntem aproape 400 de membre acum și încercăm să fim o voce în ceea ce privește promovarea lidershipului feminin, dar, în primul rând, să pregătim doamnele care își doresc să se dezvolte pe toate cele trei paliere pe care le-am expus. Anul acesta organizăm aproximativ 60 de evenimente pe toate aceste paliere. Și apropo de tema summitului, în zona academică, avem deja o autostradă cu cei trei piloni și cu zona de membership și, bineînțeles, ne îndreptăm, probabil. spre locul doi în topul PWN global, depășind Parisul”, a mai punctat Ileana Botez.
Conferința a fost moderată de Corneliu Cojocaru, Senior Adviser PR și Comunicare.
Summit-ul a fost organizat sub patronajul Ministerului Culturii, cu sprijinul Senatului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Sănătății, Ministerului Energiei, Statului Major al Apărării, Statului Major al Forțelor Aeriene, Statului Major al Forțelor Navale, Statului Major al Forțelor Aeriene, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale a Zonei Montane, Colegiului Medicilor din România, Institutului Clinic Fundeni, Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Evenimentul a beneficiat și de susținerea unor instituții de prestigiu din mediul academic: Academia de Studii Economice București, Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Dr. Carol Davila” București, Universitatea Româno-Americană.
S-au alăturat evenimentului, în calitate de Parteneri, companiile: Aniela Events, Aqua Carpatica, Anastasia Beverly Hills Romania, Banca Transilvania, Belvedere Grand Ballroom, BlueSpace Technology, BCR Leasing, Bodislav și Asociații, Chez Marie, Chimcomplex, Clinica 32, Conpet, INCD Turbomotoare COMOTI, Depogaz, Domeniile Sâmburești, Dr. Max, Exim Banca Românească, Farmec SA, Garanti BBV, Gynera Fertility Center, Hotel Belona, Hotel Dacia Sud, Impera Systems Security, INSPET SA, Luxury Aesthetics, Nesspresso, ODAS Global Consulting London, Olympus, One United Properties, Pfizer România, Regina Maria, Romgaz, Starc4sys, Stada România, TMC Group, Transgaz, Top Line, Tropicales, UCB Pharma România, precum și organizații cum sunt Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România- Portugalia, Centrul pentru Inovație în Medicină InoMed și asociații profesionale: Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Asociația Furnizorilor de Energie din România- AFEER, IATA, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Uniunea Societăților de Expediții din România- USER.
Parteneri media ai evenimentului au fost Amos News, Capital, Canal 33, Doctorul Zilei, Evz.ro, Focus Energetic, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Radio România Actualități, Radio România București FM, Sănătatea Press Group, Timpul.
Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ajungând la 12 ediții de conferințe și șase ediții de gală organízate și câteva publicații editate.
Detalii despre acest proiect se regăsesc pe https://impreuna-protejam-romania.ro/
