Conferința „Securitate Energetică și Diversificarea Surselor: Rolul României în Europa”, 22 noiembrie 2023

Desfășurată pe 22 noiembrie 2023, la Senatul României, în cadrul seriei de evenimente “Bucharest Leaders’ Summit: the Highway to Success”, conferința „Securitate Energetică și Diversificarea Surselor: Rolul României în Europa”, organizată în parteneriat și cu sprijinul Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României, sub patronajul ministerului Energiei, a abordat subiecte precum mixul energetic și tranziția către sursele regenerabile de energie, securitatea energetică, eficiența energetică, interconectarea cu rețelele energetice europene și inovațiile în domeniul energetic.

Evenimentul a avut ca scop aducerea la aceeași masă de debateri a principalilor actori de pe piața de energie, pentru a analiza cât mai în detaliu oportunitățile și provocările specifice ale sectorului energetic din România, astfel încât să fie identificate soluții și strategii pentru promovarea unei producții de energie sustenabile, sigure și eficiente, care să contribuie la dezvoltarea unei politici energetice coerente, cât și la creșterea sustenabilă a economiei naționale.

La eveniment au participat: Istvan-Lorant Antal, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României, Anca Dana Dragu, senatoare, membră a Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României, Valentin Silivestru, Președinte- Director General INCD Turbomotoare COMOTI, Vasile Cârstea, Director General al DEPOGAZ, Ștefan Gadola, Președintele Consiliului de Administrație al EnergoBit, Ciprian Păltineanu, CEO și Președinte CA Inspet Ploiești, Apostolos S. Apostolou, Country Group CEO, Thetis Capital – Montana Energy Group, Laurențiu Urluescu, Președinte AFEER, Constantin Vasilescu, Președinte executiv UGIR-1903, Claudiu Crețu, Director General al Electrocentrale București, Adriana Opriș, consilier superior – Serviciul statistica industriei și statistica energiei, INS, Călin Vilt, Consilier Științific Onorific CNR-CME.

În cuvântul său de deschidere a conferinței, Istvan-Lorant Antal, Președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României, a făcut referire la raportul Curții de Conturi privind atingerea obiectivelor prevăzute prin Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020. „Trebuie să vă spun că, din păcate, reiese foarte clar, din acest raport, că foarte multe deziderate și ținte din această strategie nu au fost atinse. De când sunt președintele Comisiei de Energie, tot am insistat pe lipsa investițiilor în rețelele de distribuție, nu numai la gaze naturale, ci și la energie electrică (cred că problema este mai acută în cazul rețelelor de distribuție privind gazele naturale). Și, din acest raport, reiese foarte clar că, pentru perioada 2007-2020, erau prevăzute investiții masive în rețelele de distribuție a gazelor naturale și, din păcate, aceste investiții nu s-au făcut”, a declarat Antal.

Președintele Comisiei de Energie din Senat a precizat că datele nu sunt pozitive nici în privința exploatării de noi perimetre, chiar și on-shore. „ANRM-ul (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) nu a mai făcut runde de licitații de mai bine de zece ani. România este o țară bogată, dar, pentru a putea scoate la suprafață aceste bogății, e nevoie de politici publice și e nevoie de strategii foarte clare. Până în 2020, România a avut o strategie energetică. Astăzi, România nu are o strategie energetică și, din lipsa acesteia, nu putem să avem nici politici energetice. Avem multe resurse. Dar, pentru a avea capacitatea de a deveni, într-adevăr, un hub energetic important în regiune și în Uniunea Europeană, e nevoie de strategie energetică și de politici energetice și, pentru aceasta, avem nevoie de clasa politică, dar și de actorii din domeniul energiei. În momentul de față, cred că sunt puncte unde avem neînțelegeri”, a apreciat Antal. Potrivit senatorului, România are un potențial extraordinar de mare din punct de vedere energetic, însă e nevoie de o viziune clară, cât și de voința factorilor implicați. „Cred că avem toate condițiile ca să devenim un actor important, fie că vorbim de producție de gaze naturale, fie că vorbim de producție de energie electrică, dar trebuie să luăm decizii foarte clare, la timp și pertinente privind interesul energetic a României”, a conchis senatorul Istvan-Lorant Antal.


Și senatoarea Anca Dragu, membră a Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, a reiterat importanța dezvoltării rețelelor de distribuție, arătând că acest domeniu a intrat din nou în atenție, inclusiv la nivel european. „Dacă ne uităm la toate segmentele și procesele din sectorul energetic, am vorbit foarte mult despre producție, s-au dus resurse către producție, s-a vorbit despre diversificarea producției, despre prosumatori, în cazul cărora s-au făcut mulți pași. (…) Cred că nu am dat suficientă atenție acestui proces, prin care gazul și electricitatea ajung la consumator. Sistemul de distribuție are, într-adevăr, mult de recuperat pentru a ajunge la nevoile actuale, dar are nevoie și de investiții pentru a ne atinge obiectivele pentru 2030-2033”, a spus Anca Dragu.
Senatoarea a precizat că există o estimare a unui necesar de circa 7,3 miliarde de euro pentru operatorii de distribuție, respectiv pentru investiții în distribuție, extindere, modernizare, până în 2033. „Sunt sume uriașe de bani, dar dincolo de aceste sume de bani, trebuie să avem o strategie energetică și trebuie să avem implementarea strategiei energetice prin regulamente, în acord cu strategia, regulamente gândite și emise de către ANRE. Distribuția costă, înseamnă tarif, ori, adesea, auzim că autoritățile, ANRE, spun că nu vom crește tarifele. Asta înseamnă că nu vom avea niște investiții suplimentare în sistemul de distribuție. Mergem pe sistemul de investiție la nivelul amortizării. Mergem la un nivel, aș spune eu, cu piciorul pe frână. Vestea bună este că toată Europa și-a dat seama că nu s-a uitat cu suficientă atenție în ultimii ani la distribuție și înțeleg că se pregătește, acum, la Bruxelles, o comunicare pe acest subiect al sistemelor de distribuție din toată Uniunea Europeană. Ar fi un lucru pozitiv, pentru sistemul românesc, deoarece ne gândim că, de acolo, ar putea veni și ceva finanțări”, a afirmat senatoarea Anca Dragu.

Legat de noua perioadă de reglementare, care trebuia să înceapă la 1 ianuarie 2024, dar care se amână cu un an, Anca Dragu a arătat că este nevoie să se stabilească cât mai repede coordonatele acesteia. „În funcție de această perioadă de reglementare, de coordonatele pe care le va scrie Ministerul și ANRE, vor putea să vină și investițiile distribuitorilor, care nu pot ști la acest moment pe ce se bazează în anul următor. (…) Știm că furnizorii au apelat deja mult la sistemul bancar și sistemul bancar se consideră oarecum supraexpus sistemului energetic. Nu fac neapărat deosebirea între furnizori și distribuitori, sistemul energetic, în general. Deci ar fi bine să discutăm în cadrul Comisiei, începând cu ianuarie-februarie, despre această nouă perioadă de reglementare, ca să ne asigurăm că, la jumătatea anului 2024, toate cifrele și toate regulamentele sunt gata”, a subliniat senatoarea.

Ciprian Păltineanu, CEO și Președinte CA Inspet Ploiești, a accentuat importanța industrializării României, ca vector al dezvoltării industriei energetice. „Cum bine s-a spus, din perspectiva mediului politic, industrializarea României este cheia, alături de creșterea competitivității. Din perspectiva unei companii active în industrie, pentru noi, acesta ar trebui să fie planul pe termen mediu și lung, un plan transpartinic, într-adevăr, un plan de țară, dincolo de strategii (…) deși strategia este importantă, cât și transpunerea ei în practică prin măsuri tactice și operaționale”, a spus Păltineanu.

Președintele CA Inspet a vorbit, de asemenea, despre cele trei condiții esențiale din domeniul producției de energie, așa-numita „trilemă energetică” și despre rolul acestora. „Toți ne uităm la această trilemă a energiei de care vorbește toată lumea: energia trebuie să fie, în același timp, sigură, adică securizată, să avem acces la ea, atunci când avem nevoie; trebuie să fie energie verde, regenerabilă, cu un impact cât mai scăzut asupra mediului, a provocărilor din domeniul climatic, și să fie ieftină, adică accesibilă. Acestea toate trebuie interpretate împreună și atinse în același timp, ceea ce este foarte greu. Noi suntem constructori de infrastructură energetică, în general, de gaze naturale, de fluide energetice, și spunem că, și în construcții e foarte complicat să construiești ceva repede, bine și ieftin, în același timp. Dar acești trei piloni de dezvoltare trebuie abordați simultan, pentru că, în mod clar, energia e cheia competitivității”, a arătat Ciprian Păltineanu.

„Noi ne uităm la această rețea de transmisie și distribuție a energiei, fie că e energie electrică, fie că e energie sub forma gazului natural, ca la un sistem circulator al economiei, alături de fluxurile financiare și de logistică de transport. Fără acest sistem circulator, economia e greu să se dezvolte, e greu să fie competitivă, să atingem țintele de care se vorbește, de dublare a PIB, de a ajunge la un nivel mai mare de dezvoltare, astfel încât să creștem în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană. Iar, în acest sens, cu privire la această rețea de transport și distribuție, evident, că ea trebuie prioritizată inteligent și din perspectiva aceasta a tranziției, a pregătirii, poate, către economia hidrogenului. Deci și aici avem trei aspecte: prioritizare, finanțare și construcție”, a mai arătat Ciprian Păltineanu.


Ștefan Gadola, Președintele Consiliului de Administrație al EnergoBit, a vorbit despre proiectele EnergoBit, sesizând, totodată, că așa-numita independență energetică a României nu este asigurată în mod constant, în ciuda consumului scăzut de la nivel național. „Astăzi, noi avem aprobate, ca avize tehnice de racordare, peste 10.000 de megawați. La consumul pe care îl avem acum, de circa 7600 de megavați, în momentul de față, și o spun cumva cu amărăciune, noi importăm 1300 de megawați, deci aproape 20%. Este adevărat, avem un grup nuclear oprit, dar numai de 700 de megawați. Deci iată că sunt multe situații în care noi importăm, deși se spune că exportăm energie și, într-adevăr, putem spune că exportăm per total, ca sumă algebrică, dar, din păcate, sunt multe situații din timpul zilei când importăm și aceasta înseamnă că nu avem încă independență energetică. O independență energetică este atunci când avem întotdeauna și tot timpul resursele necesare ca să producem cât se consumă”, a arătat Ștefan Gadola.

Reprezentantul EnergoBit a vorbit și despre dezvoltarea coridoarelor energetice. „Legat de acel coridor de energie pentru a transporta energie din Dobrogea către Vest, spre Ungaria. Este foarte bine că vrem să îl facem, că vrem să devenim un hub energetic, dar trebuie să vă spun că, astăzi, avem avize tehnice de racordare cu condiții extrem de grele. De exemplu, am văzut aviz pentru un parc fotovoltaic, în care se condiționa punerea în funcțiune de întărirea a peste 300 de km de linii de înaltă tensiune, ceea ce este incredibil. (…) Deci, da, să facem acel coridor, dar cred că trebuie să ne gândim foarte mult și cum să avem o strategie în domeniul rețelelor electrice”, a apreciat Ștefan Gadola, adăugând că, din punct de vedere tehnic, cel mai sănătos este să produci energie acolo unde aceasta este consumată.

Conferința a fost moderată de Silvia Vlăsceanu, director executiv HENRO..


Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Senatului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Sănătății, Ministerului Energiei, Statului Major al Apărării, Statului Major al Forțelor Aeriene, Statului Major al Forțelor Navale, Statului Major al Forțelor Aeriene, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale a Zonei Montane, Colegiului Medicilor din România, Institutului Clinic Fundeni, Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Evenimentul a beneficiat și de susținerea unor instituții de prestigiu din mediul academic: Academia de Studii Economice București, Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Dr. Carol Davila” București, Universitatea Româno-Americană.

S-au alăturat evenimentului, în calitate de Parteneri, companiile: Aniela Events, Aqua Carpatica, Anastasia Beverly Hills Romania, Banca Transilvania, Belvedere Grand Ballroom, BlueSpace Technology, BCR Leasing, Bodislav și Asociații, Chez Marie, Chimcomplex, Clinica 32, Conpet, INCD Turbomotoare COMOTI, Depogaz, Domeniile Sâmburești, Dr. Max, Exim Banca Românească, Farmec SA, Garanti BBV, Gynera Fertility Center, Hotel Belona, Hotel Dacia Sud, Impera Systems Security, INSPET SA, Luxury Aesthetics, Nesspresso, ODAS Global Consulting London, Olympus, One United Properties, Pfizer România, Regina Maria, Romgaz, Starc4sys, Stada România, TMC Group, Transgaz, Top Line, Tropicales, UCB Pharma România, precum și organizații cum sunt Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România- Portugalia, Centrul pentru Inovație în Medicină InoMed și asociații profesionale: Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Asociația Furnizorilor de Energie din România- AFEER, IATA, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Uniunea Societăților de Expediții din România- USER.

Parteneri media ai evenimentului au fost Amos News, Capital, Canal 33, Doctorul Zilei, Evz.ro, Focus Energetic, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Radio România Actualități, Radio România București FM, Sănătatea Press Group, Timpul.

Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ajungând la 12 ediții de conferințe și șase ediții de gală organízate și câteva publicații editate.

Detalii despre acest proiect se regăsesc pe https://impreuna-protejam-romania.ro/

Articole similare

Pe 23 mai 2024 va avea loc prima ediție a evenimentului
ROMANIAN FREIGHT FORWARDER’S DAY,
organizat de USER, la CCIR

Prezentare eveniment De ce să avem o sărbătoare a expeditorilor de marfă din România? Motivele sunt multiple, de aceea, USER a decis instituirea unui eveniment
Citește →

Bucharest Leaders’ Summit:
Licence for a Better World

Parteneri si Sponsori Între 3 aprilie și 14 mai 2024, pe scena internațională va străluci ”Bucharest Leaders’ Summit: Licence for a Better World”, un eveniment
Citește →

Societatea Română de Sindrom Lynch impulsionează inovația în lupta împotriva cancerului

Într-o inițiativă fără precedent în România, Societatea Română de Sindrom Lynch își propune să revoluționeze abordarea cancerului colorectal și endometrial prin implementarea unui set ambițios
Citește →