“Bucharest Leaders’ Summit: the Highway to Success”, 6-24 noiembrie 2023
Conferința ”Sănătate pentru Toți: Acces, Calitate și Inovație”, desfășurată pe 13 noiembrie 2023, sub patronajul Ministerului Sănătății, cu sprijinul Comisiei pentru Politică Externă din Camera Deputaților, a acoperit o arie largă de subiecte din domeniul sanitar, precum accesibilitatea la serviciile medicale, infrastructura și resursele sanitare, managementul pandemiei și lecțiile învățate, îmbunătățirea calității asistenței medicale și inovarea în sănătate, finanțarea și sustenabilitatea sistemului de asigurări de sănătate, precum și eficiența și transparența sistemului de asigurări de sănătate.
Evenimentul a urmărit să aducă în prim-plan provocările și oportunitățile din sistemul sanitar românesc, cât și să identifice soluții și strategii eficiente pentru îmbunătățirea acestuia, pentru creșterea accesibilității și calității serviciilor medicale și promovarea bunăstării generale a populației, astfel încât să fie dezvoltat un sistem de asigurări de sănătate eficient, echitabil și orientat către nevoile cetățenilor.
În cadrul conferinței, au susținut prezentări și au lansat teme importante de dezbatere actori cheie și profesioniști de referință din domeniul medical precum: prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății; conf. univ. dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul de Sănătate Publică, Administrația Prezidențială; conf. univ. dr. Carmen Orban, consilier de Stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului României; prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România; Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România; dr. Alis Grasu, manager general SABIF (Serviciul de Ambulanță București – Ilfov); Mirela Iordan, Country Manager, Pfizer România; Florentina Păncescu, director General UCB România & Șef Neurologie și Operațiuni Europa de Est UCB; Mihai Fugarevici, country Manager, STADA România; prof. dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”; dr. Beatrice Mahler, Managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”; Șerban Semeniuc, corporate Affairs Director Regina Maria; dr. Maria Olimpia Oprea, obstetrician – ginecolog Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă Timişoara, prim-vicepreședinta Asociației Spitalelor Muncipale din România; Constantin Poiană, Manager al Spitalului Orășenesc „Prof. Dr. Eduard Apetrei”- Buhuşi; prof. dr. Radu Ciorap, Universitatea de Medicină și Farmacie “Grigore T. Popa” Iaşi; Radu Costin Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC); Florina-Marilena Rădoi, șef serviciu, Serviciul de demografie, statistica sănătăţii, cultură şi justiţie, Direcţia de studii, proiecţii demografice şi recensământul populaţiei, Institutul Naţional de Statistică.
Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății
În deschiderea conferinței, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a trecut în revistă câteva dintre cele mai importante acțiuni pe care le are în vedere, punând accentul pe creșterea rezilienței sistemului de sănătate românesc, accesul cât mai echitabil la servicii de sănătate, prevenție, adaptarea modului de decontare a serviciilor de sănătate, pregătirea de personal înalt calificat, dar și pe alte măsuri.
Ministrul Sănătății consideră că, alături de accesul la inovație, la medicamente inovative, la tehnologie inovativă – esențiale pentru pacienți, care au așteptări din acest punct de vedere – trebuie ținut cont și de reformele menite să asigure stabilitatea și rezistența sistemului sanitar românesc. „Cred că trebuie să mergem în paralel cu aceste lucruri și să ne gândim și la aspectul rezilienței sistemului de sănătate, iar lecțiile primite în pandemie ar trebui să ne îndrume legat de modul în care vom face acest lucru. Funcționarea sistemului de sănătate și menținerea accesului permanent la servicii de sănătate, indiferent de tipul acestora, este esențială și de aici încolo trebuie să construim. (…) Sunt probleme în momentul de față legat de modul de finanțare a sistemului de sănătate și cred că trebuie să facem eforturi și să asigurăm reziliența sistemului de sănătate și accesul la servicii și, desigur, accesul la inovație, fie că este vorba de medicație sau tehnologii medicale” a apreciat prof. univ. dr. Rafila.
Totodată, prof.univ. dr. Rafila a vorbit și despre construcția de spitale. „La Ministerul Sănătății există acum o mare aplecare spre investiții. A început construcția de spitale, unele fiind destul de avansate, fie că discutăm de cele incluse în PNRR, fie că discutăm de centrele de mari arși finanțate de Banca Mondială și (…) sper să începem și construcția spitalului regional de la Iași în perioada imediat următoare”, a spus ministrul, adăugând că, în acest context, nevoia de personal medical înalt calificat va fi tot mai mare. „Mai avem o temă de dezbatere și aici este necesar sprijinul facultăților de medicină și farmacie și de o calibrare a resurselor umane de care noile investiții vor avea nevoie. Aceste noi spitale trebuie să poată acorda servicii cu personal înalt calificat. Avem la dispoziție circa 3-5 ani ca să rezolvăm această problemă, astfel încât acest personal calificat să vină la aceste spitale și să le facă funcționale nu numai din punct de vedere medical, dar și al sustenabilității economice”, a spus ministrul.
Conf. Univ. Dr. Diana-Loreta Păun, Consilier prezidențial-Departamentul de Sănăttae Publică, Administrația Prezidențială
Și consilierul prezidențial Diana-Loreta Păun a subliniat necesitatea întăririi rezilienței sistemului de sănătate, pentru a putea răspunde cât mai bine dificultăților actuale, dar și potențialelor provocări din viitor. „Așa cum a spus și domnul ministru, de la creșterea incidenței bolilor cronice la disparitățile care apar în sistemul de sănătate și mergând până la impactul pandemiei de COVID-19, de care avem tendința să uităm, suntem martorii unor provocări semnificative în efortul nostru de a atinge obiectivul de sănătate pentru toți. Sistemul sanitar românesc se confruntă cu probleme”, a declarat Diana-Loreta Păun, adăugând că, și la nivel internațional, creșterea rezilienței sistemelor de sănătate este o recomandare imperativă. „De exemplu, summitul organizației Națiunilor Unite de la New York, cu tema “Making the world safer: Creating and maintaining political momentum and solidarity for Pandemic Prevention, Preparedness and Response”, a evidențiat necesitatea consolidării sistemelor de sănătate, pentru ca acestea să devină mai reziliente, în eventualitatea unor crize viitoare, fie că este vorba de pandemie sau de alte situații, ideea fiind că ar fi bine să avem un răspuns unitar la astfel de provocări”, a spus consilierul prezidențial.
Consilierul prezidențial a vorbit și despre importanța medicinei primare. „La 45 de ani de la istorica Declarație de la Alma-Ata pentru îngrijirea primară, reiterez rolul cheie pe care medicina primară trebuie să-l aibă în sistemul de sănătate românesc, veșnica problemă a reinversării piramidei, și, implicit, nevoia de a creștere investițiile în această direcție prioritară”, a apreciat Diana Loreta Păun. O altă prioritate evidențiată de aceasta a fost legată de sănătatea mintală a populației. „Este imperativ să ne concentrăm pe sănătatea mintală a populației noastre. Este o temă dragă mie, o temă prioritară a administrației prezidențiale, mai ales în urma impactului pe care l-a avut pandemia asupra sănătății noastre mentale, pentru că educația și responsabilizarea în acest domeniu reprezintă elementele de bază”, a arătat consilierul prezidențial.
Conf. Univ. Dr. Carmen Orban, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului României
În intervenția sa, conf. univ. dr. Carmen Orban a apreciat că sistemul sanitar românesc se află într-un proces ireversibil de evoluție, chiar dacă ritmul în care se întămplă lucrurile pare unul extrem de lent. „Să nu uităm totuși cu ce funcționam în urmă cu 10 ani și să vedem transformările.
Mai mult ca oricând, acum trebuie să ne unim toate forțele, să ne adaptăm la noile provocări: conflictele armate, unele chiar la granița noastră, îmbătrânirea populației, impactul crescut al bolilor cronice, resursa umană tot mai puțină și distribuită inegal reprezintă reale probleme. Anul acesta, guvernul Ciolacu a aprobat strategia națională de sănătate pentru următorii șapte ani, elaborată de experți coordonați de Ministerul Sănătății. Scopul este acela de a îmbunătăți eficacitatea, accesibilitatea și capacitatea de adaptare a sistemului sanitar românesc”, a declarat Carmen Orban.
Consilierul de stat a spus că acesta este un moment strategic și este nevoie de continuarea proiectelor concrete și adaptate la nevoile actuale, pentru instruirea și pregătirea resursei umane calificate și de continuare susținută a politicilor de investiții în infrastructura medicală. „Numai împreună, într-un parteneriat responsabil între autorități, profesioniști, organizații non-guvernamentale putem finaliza proiectele de infrastructură din fonduri PNRR. Sunt peste 2 miliarde de euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii sistemului sanitar românesc, care vor trebui să se concretizeze în construcții de spitale, dotarea cabinetelor medicale ale medicilor de familie, reabilitarea și modernizarea lor, extinderea și dotarea cu echipamente medicale a ambulatoriilor de specialitate, măsuri de reducere a infecțiilor nosocomiale, construcția de centre integrate, implementarea sistemelor de telemedicină ”, a arătat consilierul de stat.
Potrivit acesteia, a început și procesul de digitalizare a spitalelor, a caselor de asigurări de sănătate, dar și a Ministerului Sănătății și a unităților aflate în subordinea acestuia. „Nu mai puțin de 100 de milioane de euro pot fi utilizate de unitățile sanitare pentru proiecte de digitalizare care au ca scop creșterea accesului la servicii de sănătate și îmbunătățirea acestora, optimizarea managementului, planificarea resursei umane și reducerea erorilor medicale”, a precizat Carmen Orban. Acesta s-a referit și la problema contributivității scăzute la Fondul de Asigurări de Sănătate. „În România, contribuie circa 5 milioane de persoane și beneficiază de servicii medicale circa 19 milioane. Nu mai este sustenabil. Nu cred că ne mai putem permite să avem categorii neasigurate sau exceptate. Mai cred că asigurările complementare pot să aducă bani în sistem și un alt tip de abordare în ceea ce privește asistența medicală”, a mai spus consilierul de stat. „Cred că, după mult timp, sistemul sanitar are o oportunitate pentru corectarea unor probleme care trenează de mai mult timp, de schimbare de paradigmă și evoluție”, a conchis Carmen Orban.
Prof. Dr. Daniel Coriu, Președintele Colegiului Medicilor din România
Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a prezentat date care reconfirmă faptul că medicii români, în special cei tineri, își doresc în continuare să plece din țară, pentru a profesa în alte țări. „Intenția declarată pentru migrație externă este de 31,5 % la bărbați și de 25,9 % la femei. Și, din nou, atragem atenția asupra vârstei: sub vârsta de 35 de ani, aproape la 57,5 % dintre medici au afirmat pozitiv, intenția probabilă – 40% și sigură – peste 17 %. În ceea privește motivele pentru care se migrează în prezent, față de cele de acum 10 ani, când, pe primul loc, se aflau veniturile salariale (acum pe locul trei) și la un segment de vârstă de peste 65 de ani, prima cauză se referă la condițiile de practică, infrastructura sistemului de sănătate, apoi la oportunitățile de formare profesională din alte țări”, a exlicat prof. dr. Coriu.
O altă nemulțumire a medicilor, potrivit prof. dr. Coriu, ține de malpraxis și de teama medicilor de a fi angrenați într-o procedură civilă, penală sau disciplinară. „Circa 70 % dintre medici și aproape 78 % dintre medicii tineri, sub 49 de ani, au această teamă. 87 % dintre medici consideră că asigurările de malpraxis nu acordă în mod real despăgubiri pacienților. Ce înseamnă această teamă de malpraxis? Înseamnă medicină defensivă, deci medicul va face tot ceea ce se poate pentru a evita conflictul vicios cu pacientul. Practic, în societatea românească există o prăpastie între corpul profesional (n.r. – al medicilor) și societate. Medicii sunt blamați, uneori pe bună dreptate, dar alteori în mod nedrept și este nevoie de o intervenție, credem noi, de urgență a legiuitorului pentru o lege modernă a malpraxisului, care să răspundă acestei nevoi sociale, pentru a realiza această pace între societate și corpul profesional”, a afirmat președintele Colegiului Medicilor din România.
Dr. Alis Grasu, Manager general SABIF (Serviciul de Ambulanță București – Ilfov)
Dr. Alis Grasu, Manager general SABIF, a făcut o scurtă prezentare a evoluției serviciului de ambulanță din România, arătând că, pe parcursul celor 117 ani de istorie, acesta a ținut permanent pasul cu celelalte instituții medicale specializate în acordarea asistenței medicale de urgență în prespital. „În privința modernizării și dotării cu echipamentele medicale necesare pentru a răspunde nevoilor populației, în prezent, la nivel național, ambulanța publică dispune de 2628 de ambulanțe și de trei șalupe, din care două medicalizate, pentru zonele în care acestea sunt necesare. Aceasta asigură intervențiile medicale de urgență pentru 4 milioane de solicitări anual, cu o medie de 11.000 apeluri/zi”, a precizat dr. Alis Grasu. Totuși, managerul general al SABIF a subliniat încă o dată faptul că resursele asigurate serviciilor publice de ambulanță au fost și rămân deficitare. „Astfel, 65 % din numărul ambulanțelor din dotare, depășesc durata de exploatare prevăzută de normative și majoritatea au intrat în al 16-lea an de utilizare. Din totalul celor 336 de sedii, stații și substații de ambulanță și puncte de lucru, 127 aparțin patrimoniului propriu, iar 209 sunt deținute de alți proprietari. Astfel, la acestea nu se pot face reparații capitale și nu se pot face investiții. Totodată, ne confruntăm cu o situație de deficitară a resurselor umane, având aprobate cu peste 10.000 de posturi mai puțin față de normativ. Deficitul înregistrat pe categorii profesionale este de 57,55 %, la medici, de 40,21 %, la asistenții medicali și de 47,88 %, la ambulanțieri, o categorie profesională aparte. Și chiar și la operator-registrator de urgență este de 38,2 %”, a arătat dr. Alis Grasu. Potrivit acesteia, se fac pași importanți în procesul de digitalizare și integrare a unor tehnologii inovative. „În procesul de digitalizare a sistemului de medicină de urgență, în prespital s-au făcut și se fac pași importanți, începând cu dispeceratele medicale de urgență, care utilizează aplicații informatice pentru solicitările venite prin Sistemul Unic de Urgență; ambulanțele sunt dotate cu tablete pentru aplicația de resurse mobile, astfel că, din anul 2016, această aplicație preia informațiile de la echipaj, iar acestea sunt transmise, în format electronic, direct la unitățile de primiri urgențe și la compartimentele de primiri urgențe (…), astfel încât informația ajunge înaintea pacientului critic și personalul este pregătit cu tot ceea ce este necesar, pentru a acorda în timpul cel mai scurt asistență medicală. Este foarte clar că viitorul medicinii este legat de evoluția tehnologiei, mai ales de comunicare, inteligența artificială, robotică și ne pregătim să ținem pasul cu aceste evoluții”, a punctat dr. Alis Grasu.
Mircea Timofte, Președintele Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR)
Mircea Timofte, președintele OAMGMAMR, a prezentat acțiunile asociației pe care o conduce pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale și dezvoltarea profesională a personalului medical. „Recent, am fost desemnați să găzduim Centrul Regional de Dezvoltare pentru Asistenți și Moașe din Sud Estul Europei, consolidând astfel cooperarea cu OMS pentru îmbunătățirea calității asistenței medicale și susținerea dezvoltării profesionale a personalului medical în regiune. Aș sublinia, de asemenea, cooperările internaționale: avem colaborări și parteneriate cu Coreea și Spania și avem un parteneriat solid cu Facultatea de Asistenți Medicali și Moașe (n.r. – Faculty of Nursing & Midwifery) din Dublin, Irlanda, din cadrul Royal College of Surgeons in Ireland (RCSI), în domeniul leadershipului din acest domeniu, la care au participat aproape 200 de asistenți medicali și moașe”, a precizat Mircea Timofte.
Președintele OAMGMAMR a vorbit și despre inițiativele pentru promovarea inovației, materializate într-o platformă online, dedicată membrilor asociației. „Am lansat o platformă online unică de EMC, gratuită pentru membrii noștri, cu peste 100.000 de utilizatori unici. Ne-am concentrat și pe operaționalizarea unui registru unic al membrilor și utilizarea, tehnologiei pentru îmbunătățirea practicii”, a declarat Mircea Timofte.
Timofte s-a arătat însă îngrijorat vizavi de calitatea unora dintre cei care încearcă să profeseze ca asistenți medicali. „Nu pot să închei intervenția mea fără să subliniez îngrijorarea față de direcția în care merge învățământul pentru asistenții medicali. Zilnic, auzim de reclamații pentru diplome false (…), mai mult imaginea României este afectată de cei care încearcă să practice în străinătate, dar autoritățile acelor state constată că ei nu aveau cum să facă școala în România, deși au diplomă din România, pentru că nu au plecat din țările respective în perioada presupusă de studiu ”, a arătat Mircea Timofte, apreciind, totodată, că România ar trebui să urmeze exmplul altor state și să treacă la învățământul universitar pentru asistenții medicali.
Florentina Păncescu, Director General UCB România & Șef Neurologie și Operațiuni Europa de Est UCB
La rândul său, Florentina Păncescu, director general UCB România, a abordat problematica investițiilor făcute de companiile farmaceutice în sectorul de cercetare-dezvoltare, arătând că direcția acestora este influențată atât de costurile tot mai mari, cât și de progresul științei. „Aceste investiții depind nu doar de interesul investitorilor de a face profit, ci și de direcția în care se îndreaptă știința, pentru că toți suntem dependenți de capacitatea științei de a avansa și de a aduce tehnologii noi. E clar că inovația este tot mai scumpă, mai ales că acum avem și terapii genice, care presupun niște eforturi considerabile, și într-acolo merge viitorul”, a spus Păncescu.
Reprezentanta UCB a atins și tema subfinanțării sistemului de sănătate din România, opinând că aici nu este vorba doar de nivelul mic al PIB-ului alocat, de 6%, față de 10%, media din Uniunea Europeană. „Deși se fac eforturi în acest sens, viteza cu care lucrurile și realitatea avansează este prea mare față de ceea ce fac autoritățile. Nu sunt de acord cu părerea că România este o țară săracă. Cred că nu colectăm suficient și se lasă prea mult loc fraudei și evaziunii. În plus, mi se pare că ratăm un lucru esențial: vorbim de tehnologie și de „big data”. a arătat Păncescu. „Dacă România și-ar propune digitalizarea și tehnologizarea, exploatarea și conectarea datelor din sistemul de sănătate – pentru că fiecare dintre noi vine la masa de dezbateri cu bucățele de date – și ar lua deciziile în mod asumat pe aceste date, politicienii nu ar mai putea să își găsească scuze”, a mai declarat Păncescu.
Mirela Iordan, Country Manager, Pfizer România
Mirela Iordan, Country Manager, Pfizer România, a vorbit atât despre nevoia educației pentru prevenție, ca măsură cu bătaie lungă pentru degrevarea sistemului sanitar, cât și despre numărul redus de proiecte de cercetare pentru dezvoltarea anumitor terapii foarte necesare, cum sunt antimicrobienele. „Din perspectiva poverii medicale și a faptului că populația îmbătrânește și crește durata supraviețuirii, și acestea sunt lucruri bune care se întâmplă, nevoia de servicii medicale și tratamente categoric devine nesustenabilă pe modelele pe care le avem în prezent și în România. Și din perspectiva cercetării se întâmplă același lucru. Cererea și oferta funcționează și aici, adică prevenția și, respectiv, descoperirea de vaccinuri, cercetarea pe partea de profilaxie-imunologie nu este foarte tentantă din perspectiva investitorilor. De aceea, sunt puține companii care investesc în cercetare în România pe acest domeniu”, a apreciat Mirela Iordan.
„Categoric nu trebuie să dezbatem importanța vaccinării, pentru că vaccinarea își aduce beneficiile în întregul sistem sanitar. Teoretic, ce trebuie să vedem noi în viitor este dacă această educație și prevenție să fie lăsată la nivelul cetățeanului și, respectiv, cu sprijinul creșterii rolului farmacistului, astfel încât să degajăm sistemul sanitar. Pentru că vaccinurile se vor adresa și bolilor severe care amenință viața și, mai mult decât atât, cercetarea se duce către descoperirea de vaccinuri pentru a preveni și alte boli, poate chiar și cancerul, deoarece acest lucru se dorește și companiile mari care investesc în cercetare acest lucru și-l propun pentru viitor”, a mai spus reprezentanta Pfizer România.
Mirela Iordan a atras, totodată, atenția că cercetarea pe zona de medicamente antiinfecțioase progresează foarte lent, în ciuda faptului că rezistența antimicrobiană este o problemă mare în Europa și, desigur, și în România. „Dau un exemplu cu cifre, pentru un producător ca Pfizer, care este numărul unu mondial în cercetare-dezvoltare, care ne arată că, în acest domeniu, există doar șase proiecte de cercetare în faza primară, deci în faza 1, în timp ce, dacă ne uităm pe partea onologică, găsim 27. În faza de înregistrare, care înseamnă speranțe imediate, nu este niciunul. În faza 3, unde avem speranțe, sunt într-adevăr două proiecte. Legat de cele din faza 3, pe partea de molecule noi, ne așteptăm la o combinație de două antibiotice (…), cu un spectru foarte bine controlat, dar aceasta va fi, într-adevăr, doar pentru pacienți pentru care nu există o altă opțiune terapeutică ”, a afirmat Iordan. „Dacă nu avem antibiotice, putem innvesti în profilaxie, deci prin vaccin să facem prevenție. Pentru că dacă nu vom reuși să depășim această parte de prevenție, pentru infecțiile care sunt severe și ajung în spital cu determinare invazivă, rata de mortalitate crește foarte mult, iar costurile în mod implicit”, a concluzionat Mirela Iordan.
Mihai Fugarevici, Country Manager, STADA România
Mihai Fugarevici, Country Manager, STADA România, a accentuat importanța industriei farmaceutice pentru un sistem de sănătate funcțional, cât și a investițiilor din acest domeniu. „Industria farmaceutică este o industrie strategică, din punctul meu de vedere, și unul din pilonii principali ai sistemului sanitar, pentru că, dacă nu avem medicamente și resursa medicală nu avem sistem de sănătate”, a apreciat Fugarevici, reamintind că, la Turda, se construiește de la zero o fabrică de medicamente, prima investiție de acest nivel făcută în România, în ultimii 30 de ani, de către o multinațională. „Va fi o fabrică cu ultimă tehnologie, care respectă toate normele, și va fi gata anul viitor, în iunie, iar primele cutii de medicamente se vor produce, cel mai probabil, în septembrie sau octombrie.Vorbim de mai mult de 160 de milioane de unități produse în această fabrică pe an”, a precizat reprezentantul STADARomânia.
În ceea ce privește integrarea industriei farmaceutice în mediul de funcționare a sistemului medical românesc, reprezentantul Stada consideră că numărul mic de investiții din acest domeniu arată că sunt unele probleme. „În acest moment, în Europa, se construiesc 44 de fabrici de medicamente. În România, una singură, deși mai sunt câteva extinderi la fabrici din țară. În rest, liniște totală, ceea ce înseamnă că ceva ne lipsește. Există un mecanism destul de corect construit ca să fie atrase investițiile în România, dar din punctul în care aduci investiția până la a avea un mediu în care să funcționeze investiția este distanță (…). Avem nevoie de un mediu de funcționare, astfel încât piața respectivă să poată primi acele medicamente și să poată fi susținute costurile de funcționare a fabricii”, a arătat Mihai Fugarevici. Optimizarea costurilor din sistemul de sănătate a fost un alt subiect atins de reprezentantul Stada, care s-a referit și la modul de cheltuire a banilor pentru achiziția de medicamente.
„Finanțatorul din domeniul sanitar va trebui să se uite cu tot mai multă atenție cum să facă, pe de-o parte, economie de costuri, în special la produsele care și-au pierdut patentul și unde accesul la produsele biosimilare și generice trebuie făcut extrem de rapid și, cu economiile de aici, să susțină intrarea produselor inovative și accesul mult mai rapid al pacienților la acestea, fiind știut că avem un număr de aproape 1000 zile între aprobarea unui medicament inovativ și momentul în care acesta devine disponibil pe piața din România”, a mai spus Mihai Fugarevici.
Prof. Dr. Simin-Aysel Florescu, Managerul Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”
Dr. Simin Florescu a apreciat că s-au înregistrat progrese vizibile în domeniul medical din România, însă acestea sunt punctuale, la nivelul anumitor spitale, universități de profil și în anumite regiuni ale țării. „Într-adevăr, există anumite progrese, punctual, pe linii individuale de spitale, de universități, pe linii de diverse grupuri de spitale și grupuri din diverse zone geografice. Observăm și noi aceste progrese și, practic, fiecare clinician sau lider de spital încearcă să-și crească unitatea respectivă, să o facă mai performantă și să pună în funcțiune toate aceste instrumente. Și pe partea de cercetare și universitate se fac eforturi vizibile. De exemplu, Universitatea de Medicină și Farmacie din București „Carol Davila” , din care fac și eu parte, și-a menținut și în acest an ratingul în topul Shanghai Ranking, între 101-150, după numărul de publicații, care sunt rezultatul cercetării, în trei domenii, inclusiv Medicină Clinică. Deci se fac eforturi, dar probabil că va fi o evoluție naturală de creștere și de unire a acestor puncte în timp. Însă aceasta înseamnă ca fiecare dintre noi să-și asume toate aceste lucruri”, a declarat dr. Simin Florescu.
Managerul Spitalului ”Dr. Victor Babeș” consideră că resursele financiare sunt esențiale pentru aceste evoluții pozitive, la fel și buna lor gestionare, alături de perfecționarea medicală. „Dincolo de teorie, este nevoie de susținere financiară importantă, dar instrumentele financiare nu stau doar în mâna finanțatorului, ci sunt intrumente prin utilizare, economisire și eficientizare a părții financiare. (…) În afară de instrumentele financiare, mai sunt și partea de practică medicală și de informație medicală, cât și partea didactică, prin care asigurăm un flux de doctori noi în sistem”, a evidențiat dr. Simin Florescu. Legat de retenția de personal medical, aceasta a arătat că este extrem de important să se facă tot ceea ce este posibil, pentru a-i determina pe tinerii medici să rămână să profeseze în România. „Trebuie să facem tot ce putem la nivel de universități, de spitale ca să îi ținem în țară. Noi încercăm să facem acest lucru, deși nu reușim 100%, prin diverse moduri, precum rezidențiat pe post, prin scoaterea posturilor la concurs etc.,” a mai spus managerul Spitalului ”Dr. Victor Babeș”.
Dr. Beatrice Mahler, Managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”
Dr. Beatrice Mahler a pledat pentru o reformă profundă a sistemului sanitar românesc și a semnalat mai multe dificultăți pe care le întâmpină managerii de spitale, ca urmare a neadaptării sistemului la realitățile prezentului. „Eu cred că este nevoie de o reformă profundă a sistemului, în forme diferite sau în moduri diferite, de la tehnologizare și un management bazat pe dovezi până la o reformă a personalului, pentru că, da, sunt medici cu burnout, care muncesc foarte mult, și medici care nu muncesc și trebuie să spunem și acest lucru. Sunt medici care nu vor să își facă datoria conform fișei postului. Și atunci ce facem cu aceștia? Îi protejăm în continuare ? Cred că nu este o soluție. Sunt medici care vorbesc foarte frumos cu pacienții și sunt dedicați, în marea lor majoritate. Dar sunt și medici care vorbesc urât cu pacienții. Nu credeți că trebuie să avem o diferențiere sau managerul să aibă instrumente legale, astfel încât să poată să facă o diferențiere? ”, a arătat dr. Beatrice Mahler.
Managerul a propus, de asemenea, o mai bună valorificare a înaltei pregătiri profesionale pe care o au unele cadre medicale, precum cele medii. „Avem asistente cu studii superioare, cărora, da, putem să le acordăm mai mulți bani, dar pe care nu putem să le punem să facă ceea ce ar putea să facă conform pregătirii lor profesionale. (…).Au patru ani de facultate acești oameni. Mai mult decât absolvenții altor facultăți. Avem cadre medicale și deja sunt destul de multe care au acces inclusiv la masterat și pe care noi nu le valorificăm, pentru că nu avem o reformă a sistemului de sănătate. Avem, în țară, spitale care nu mai sunt funcționale. De ce nu le transformăm? De ce plătim gărzi de noapte, de sâmbătă și duminică acelor persoane și nu investim banii respectivi în retehnologizare și în telemedicină, care să ne ajute să punem un diagnostic?”, a mai spus dr. Beatrice Mahler.
Potrivit acesteia, schimbarea nu trebuie să se facă doar pe anumite direcții, când vine vorba de acordarea asistenței medicale. „Spitalizarea de zi și susținerea medicului de familie sunt foarte bune și necesare. Dar n-am văzut nimic pe zona de spitalizare continuă. Este extrem de dificil să gestionezi aceste lucruri, atâta timp cât tu ai personal pentru spitalizare continuă și nu poți să îl treci definitiv în ambulator, ca să faci acolo un serviciu și să fii eficient. (…). Deci sunt o serie de lucruri care trebuie făcute, pentru că altfel vom suferi așa în continuare și este dramatic să lucrezi în sănătate, să știi că ai nevoie de o anumită medicație scumpă pentru pacient, dar să nu poți să i-o oferi. (…) și, fără să avem susținerea reformei din partea politicului, nu se vor putea face schimbări, indiferent de cât de mult ne-am strădui noi”, a concluzionat dr. Beatrice Mahler.
Șerban Semeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria
La rândul său, ȘerbanSemeniuc, Corporate Affairs Director Regina Maria, a vorbit, de asemenea, despre importanța politicilor prin care medicii și asistenții medicali pot fi motivați să rămână în țară. „După cum a menționat și domnul Coriu, președintele Colegiului Medicilor, în România avem circa 55.000 de medici. Aceștia sunt toți, indiferent cum îi mutăm, din zona publică în zona privată, sistemul medical, în sine, tot la cei 55.000 de medici rămâne să apeleze. Pe de altă parte, avem 40.000 de medici care au plecat în ultimii zece ani din România. Unii nu au ajuns niciodată să-și facă rezidențiatul în România. Alții nu și-au luat specializările în România. Unii au făcut training încă din facultate în afară și poate că ar veni înapoi. Dar știți cu toții cât este de dificil să îi aduci înapoi. Și cât este de dificil să aduci medici care nu sunt vorbitori de limba română, as zice că e aproape imposibil, să-i aduci să practice în mod constant. Nu s-a făcut nimic în ultimii ani nici pentru a ne folosi de medicii din Republica Moldova, care sunt vorbitori de limbă română, cu un sistem asemănător cu al nostru. (…) Aceasta este o problemă pe care ar trebui să o discutăm: managementul resursei umane. Cum începem să ne luăm medicii, cadrele medicale înapoi, pentru că salariile sunt competitive. Mai avem de lucrat la infrastructură, mai avem de lucrat și la mentalități, dar cel puțin salariul este unul competitiv, atât în public, cât și în privat. Deci cum facem să aducem medicii și asistentele care au plecat? Este una dintre problemele pe care sistemul le are, alături de toate celelalte care au fost menționate aici. Nu vom putea să ținem sistemul sanitar în viață sau, mai bine spus, nu vom putea să îl creștem fără această zonă”, a afirmat Șerban Semeniuc. Pe de altă parte, acesta a dat un exemplu de bună practică, arătând că rețeua medicală pe care o reprezintă asigură cursuri de perfecționare periodice pentru cadrele medicale. „Doar anul trecut, am oferit 10.000 de ore de cursuri de perfecționare profesională pentru personalul medical. Și avem trei ONG-uri pe care le finanțăm și care ne asigură cursuri dedicate pentru zona de chirurgie, pentru zona clinică, cursuri și training-uri dedicate asistentelor medicale. Este adevărat, acesta este un efort instituțional și vine cu un cost asociat”, a mai spus Șerban Semeniuc.
Acesta a accentuat și importanța inovației în sistemul medical, inclusiv a acelor inovații care permit un acces facil la serviciile de sănătate, exemplificând cu introducerea abonamentelor medicale și a telemedicinei pentru serviciile prespitalicești.„Abonamentul medical este un instrument simplu, ușor de folosit și care aduce oamenii la medic, reușind să acorde pacientului servicii în zona prespitalicească. Doar anul trecut, am avut peste 1,5 milioane de consultații pentru abonați, peste 5,7 milioane de analize și peste 1,3 milioane de investigații imagistice. Acestea sunt toate servicii medicale care nu au ajuns în spitale, care nu s-au decontat din fondurile de la casa de asigurări de sănătate și pe care pacientul din România le-a accesat ușor. Într-o manieră digitală, avem circa 200.000 de servicii prin telemedicină, iar restul, prin medicii noștri, care au rămas în țară, poate și pentru că am știut să le oferim ceea ce caută în afară”, a mai arătat reprezentantul Rețelei Regina Maria.
Conferința ”Sănătate pentru Toți: Acces, Calitate și Inovație” este parte a “Bucharest Leaders’ Summit: the Highway to Success”, al XVIII lea eveniment “Împreuna Protejăm România”. (www.impreuna-protejam-romania.ro).
Agenda summitului include o serie complexă de conferințe din domeniul medical, pe teme ca sănătate mintală, dermatologie, cardiologie, oncologie, fertilizare in vitro sau stomatologie.
Programul complet al Summitului poate fi consultat la : https://impreuna-protejam-romania.ro/bucharest-leaders-summit-the-highway-to-success-program
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Senatului României, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Sănătății, Ministerului Energiei, Statului Major al Apărării, Statului Major al Forțelor Aeriene, Statului Major al Forțelor Navale, Statului Major al Forțelor Aeriene, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Agenției Naționale Antidrog, Agenției Naționale a Zonei Montane, Colegiului Medicilor din România, Institutului Clinic Fundeni, Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.
Evenimentul a beneficiat și de susținerea unor instituții de prestigiu din mediul academic: Academia de Studii Economice București, Institutul de Antropologie ”Francisc I. Rainer”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Dr. Carol Davila” București, Universitatea Româno-Americană.
S-au alăturat evenimentului, în calitate de Parteneri, companiile: Aniela Events, Aqua Carpatica, Anastasia Beverly Hills Romania, Banca Transilvania, Belvedere Grand Ballroom, BlueSpace Technology, BCR Leasing, Bodislav și Asociații, Chez Marie, Chimcomplex, Clinica 32, Conpet, INCD Turbomotoare COMOTI, Depogaz, Domeniile Sâmburești, Dr. Max, Exim Banca Românească, Farmec SA, Garanti BBV, Gynera Fertility Center, Hotel Belona, Hotel Dacia Sud, Impera Systems Security, INSPET SA, Luxury Aesthetics, Nesspresso, ODAS Global Consulting London, Olympus, One United Properties, Pfizer România, Regina Maria, Romgaz, Starc4sys, Stada România, TMC Group, Transgaz, Top Line, Tropicales, UCB Pharma România, precum și organizații cum sunt Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, Camera de Comerţ şi Industrie Bilaterală România- Portugalia, Centrul pentru Inovație în Medicină InoMed și asociații profesionale: Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România, Asociația Furnizorilor de Energie din România- AFEER, IATA, Asociația Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Uniunea Societăților de Expediții din România- USER.
Parteneri media ai evenimentului au fost Amos News, Capital, Canal 33, Doctorul Zilei, Evz.ro, Focus Energetic, Infofinanciar.ro, InvestEnergy, Radio România Actualități, Radio România București FM, Sănătatea Press Group, Timpul.
Proiectul ”Împreună protejăm România” a fost inițiat în anul 2020 de Grupul de Presă MediaUno și dezvoltat împreună cu Institutul Național de Statistică și Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, ajungând la 12 ediții de conferințe și șase ediții de gală organízate și câteva publicații editate.
Detalii despre acest proiect se regăsesc pe https://impreuna-protejam-romania.ro/
