Conferința „Mental Health”, organizată pe 15 mai, în cadrul “Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath”, al 15-lea eveniment din seria „Împreună Protejăm România”, desfășurat în perioada 11-29 mai la București, a readus în atenție tema sănătății mintale – o problemă globală, care preocupă tot mai mult, în contextul creșterii îngrijorătoare a incidenței afecțiunilor de acest tip, inclusiv în rândul copiilor și tinerilor, cât și ca urmare a impactului dramatic al acestor maladii la nivel de individ și societate.
Cu această ocazie, au fost dezbătute o serie de subiecte care privesc acest domeniu, precum efectele bolilor mintale asupra calității vieții și capacității de muncă a pacienților, impactul acestei maladii asupra societății și sistemelor medicale, modalități de îmbunătățire a prevenției bolilor mintale și a accesului la tratament, combaterea fenomenului de stigmatizare a pacienților cu afecțiuni psihice, inițiativele Comisiei Europene privind politicile de sănătate mintală în cadrul UE, efectele pandemiei de Covid-19 asupra incidenței tulburărilor neuro-psihiatrice, conceperea unei strategii naționale pentru sănătatea mintală, măsuri pentru scăderea consumului de droguri în rândul copiilor și adolescenților și multe altele.
Pe lista de speakeri s-au aflat: conf. univ. dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică, John F. Ryan, director general adjunct interimar Sănătate și Director Sănătate Publică Comisia Europeană, dr. Valentin-Veron Toma, șef al Departamentului de Antropologie Socială şi Culturală – Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă – Departamentul Dezvoltare Durabilă, prof. univ. dr. Doina Cosman, profesor Psihologie Clinică – Secţia Psihiatrie Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, președinte Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, membru de onoare al Asociației Mondiale de Psihiatrie, președinte Alianța Română pentru Prevenirea Sinuciderii, dr. Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului Clinic de psihiatrie ”Dr. Alexandru Obregia”, dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie, consilier onorific al ministrului Sănătății, director medical centrul MindCare, Alina Neagoe, psiholog clinician senior, supervizor Psihologie Clinică, specialist în Psihologia Apărării, Siguranței Naționale și Ordinii Publice, Grațiela Iordache, coordonatoarea Unității Implementare Proiecte din cadrul ANMCS.
Conf. Univ. Dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul Sănătate Publică
Conf. Univ.dr. Diana Loreta Păun a arătat faptul că, în România, precum în multe alte state, agenda de politici publice nu acordă importanța necesară problemelor de sănătate mintală. „Din păcate, problemelor de sănătate mintală nu li se acordă atenția pe care acestea le-ar merita. Serviciile de sănătate mintală sunt subfinanțate și există o lipsă de conștientizare și înțelegere a problemelor cu care se confruntă pacienții, ceea ce duce la o povară semnificativă nu numai pentru indivizi, pentru familiile lor și pentru societate, ci și pentru sistemul de sănătate”, a declarat Păun. Potrivit consilierului prezidențial, constituirea unei strategii naționale de sănătate mintală devine o necesitate, iar, în acest scop, ar fi nevoie, din perspectiva Administrației Prezidențiale, de acțiuni pe trei mari direcții. „În primul rând, să investim în cercetare, educație și campanii de conștientizare în domeniul sănătății mintale, atât la nivelul corpului medical, cât și al populației generale. În al doilea rând, să instruim profesioniștii din domeniul sănătății, astfel încât aceștia să recunoască, dincolo de patologia pentru care ei s-au pregătit, și patologia legată de sănătatea mintală și să trateze eficient aceste probleme, să le trimită către specialiști; să dezvoltăm rețeaua de psihiatrie, pentru că numărul de psihiatrii la nivel național este foarte mic; să reușim să corelăm interesele comune ale psihiatrilor și psihologilor, să creăm o comunitate de specialiști care să acționeze în comun. În al treilea rând, să ne asigurăm că serviciile de sănătate mintală sunt disponibile și accesibile tuturor, indiferent de statutul socio-economic ori locația geografică. (…) De asemenea, trebuie să facem eforturi pentru a reduce stigmatizarea asociată cu aceste probleme, astfel încât oamenii să se simtă confortabil atunci când au nevoie de ajutor și să meargă la medic, la psiholog ca pentru orice altă patologie”, a declarat conf. univ.dr. Diana Loreta Păun.
John F. Ryan, director general adjunct interimar Sănătate și director Sănătate Publică Comisia Europeană – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimente, Direcția Sănătate Publică, Cancer și Securitatea Sănătății
John F. Ryan s-a referit la noua inițiativă a Comisiei Europene care vizează o abordare îmbunătățită a problematicii sănătății mintale la nivelul statele europene, menită să sprijine acțiunile țărilor UE în acest domeniu. „În luna septembrie a anul trecut, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat pentru 2023, o nouă inițiativă privind sănătatea mintală în discursul său referitor la Starea Uniunii (State of the European Union – SOTEU). Înainte de aceasta, la Conferința Viitorul Europei (CoFoE), din mai 2022, a abordat, de asemenea, acest subiect în discuțiile avute cu cetățenii europeni privind prioritățile viitoare pentru Europa. Am avut apeluri puternice din partea statelor membre, din partea comunităților și a altor părți interesate, a profesioniștilor din domeniul sănătății pentru a dezvolta o abordare puternică, cuprinzătoare, orientată spre prevenție la nivelul UE, care ar putea sprijini acțiunile la nivel de stat membru sau regional în domeniul sănătății mintale”, a precizat John F. Ryan. Acesta a afirmat că a existat un sprijin puternic pentru această acțiune în domeniul sănătății mintale. „Statele membre au considerat că o mai bună promovare a sănătății mintale și prevenirea problemelor de sănătate mintală reprezintă cele mai urgente provocări, urmate de îmbunătățirea sprijinului și accesului la tratament și îngrijire pentru cei care suferă de probleme de sănătate mintală. Știm, de exemplu, că, la nivelul populației, unul din șase cetățeni suferă în prezent de probleme de sănătate mintală. Și că există un număr tot mai mare de tineri care raportează probleme de anxietate și de sănătate mintală, mai ales acum, în urma pandemiei de COVID-19”, a mai adăugat reprezentantul CE.
Dr. Valentin-Veron Toma, șef Departament de Antropologie Socială şi Culturală – Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” (Academia Română), membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă – Departamentul Dezvoltare Durabilă
La rândul său, dr. Valentin-Veron Toma și-a exprimat convingerea că, la un moment dat, și România va avea o strategie de sănătate mintală de secol 21, care să fie comparabilă cu cele europene și internaționale, dar mai ales adecvată nevoilor populației din România, pledând totodată pentru investiții în cercetare. „Cred că avem nevoie de foarte multă cercetare științifică. Avem nevoie de finanțarea cercetării științifice în domeniul sănătății mintale și de o mai mare apropiere între practicieni și cercetători. Eu fac cercetare medicală de mai bine de 25 de ani. Și am atacat o serie întreagă de teme de cercetare, dintr-o perspectivă antropologică, medicală și de psihiatrie culturală; modele explicative ale depresiei la pacienții internați în spitalele de psihiatrie, sistemele de sănătate în mediul rural, modul în care au acces pacienții cu Alzheimer, de pildă, sau cu alte forme de demență la sistemele de îngrijire primară și de specialitate, arterapia și terapiile non-farmacologice și importanța lor în mediul de psihiatrie de spital, reducerea stigmatizării și altele”, a spus dr. Valentin-Veron Toma.
Dr. Toma a mai atras atenția și asupra importanței studiilor privind efectele pe termen lung ale COVID-19 asupra sănătății mintale, cât și a altor date legat de acest fenomen, pentru a se putea ține pasul cu abordările terapeutice adecvate. „În România, nu avem studii de epidemiologie a post-COVID cu forme psihiatrice. Mă gândesc că poate, dacă ne unim forțele, pentru a avea o evaluare cantitativă a acestui fenomen, să vedem cum stăm în raport cu alte țări, care măsoară continuu incidența și prevalența și chiar alte tipuri de parametri, să creăm, într-adevăr, baze de date cu privire la formele de Covid-19 cu tulburări neuropsihice și să începem să studiem fenomenul și din punct de vedere clinic, dar și din punct de vedere terapeutic. (…) Aș vrea ca aceste studii să fie centralizate și să constituie un material educațional pentru practicienii din domeniul sănătății mintale, fie că sunt psihiatri, psihologi, clinicieni, specialiștii în reabilitare”, consideră dr. Toma.
Prof. Univ. Dr. Doina Cosman, profesor Psihologie Clinică – Secţia Psihiatrie Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca, președinte Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, membru de onoare al Asociației Mondiale de Psihiatrie, președinte Alianța Română pentru Prevenirea Sinuciderii
Prof. univ. dr. Doina Cosman a reiterat ideea potrivit căreia nu se poate face o strategie națională de sănătate mintală, fără a cunoaște nevoile în acest domeniu. Președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie a oferit date despre evoluția numărului de sinucideri în România în perioada 2017-2021, care cuprinde trei ani pre-pandemie și doi din perioada pandemiei de Covid-19. „În anul 2017, au fost 1934 de sinucideri, iar, în 2018 și 2019, 1952 de cazuri și, respectiv, 1744 de sinucideri; în primul an de pandemie, 2020, numărului de sinicideri a atins 1737, deci a scăzut, în timp ce, în 2021, a crescut puțin, la 1788, fără să se atingă valorile din 2017 sau 2018. Ce ne spun aceste date? Că există o rată constantă a sinuciderilor în România și că, în timpul pandemiei, a fost o minimă scădere, mai ales în primul an de pandemie”, a precizat prof. univ. dr. Doina Cosman. Aceasta a mai subliniat că există trei județe care depășesc constant media națională a numărului de sinucideri. „În 2017, pe locul întâi și doi la număr de absolut de sinucideri, s-au situat județele Iași și Mureș; în 2018, Mureș, cu 108 decese/an și Harghita cu 82 decese/an; în 2019, Harghita, cu 93 decese/an, și Mureș, cu 79 decese/an; în 2020, Mureș, cu 91 decese/an, și Harghita, cu 74 decese/an; în 2021, Iași, cu 85 cu decese/an, Mureș, cu 85 decese/an, și Harghita, cu 82 decese/an”, a explicat prof. univ. dr. Doina Cosman.
Prof. univ. dr. Doina Cosman a atins și problematica sinuciderilor în rândul tinerilor. „Anul 2022 a fost Anul Tineretului European și, în acest context, o serie întreagă de rapoarte furnizate de UNICEF au arătat că 16,3% din tinerii din Europa, cu vârsta între 10 și 19 ani, au o patologie psihiatrică de 13,2%. Acest lucru a dus la Directiva de acțiune comună de sănătate mintală, dar nu numai la nivel de evaluare, ci și la nivel de implementare. Pentru a implementa măsuri bune, e necesar, în primul rând, să se cunoască situația, să se facă o analiză a nevoilor, iar analiza nevoilor de sănătate mintală este foarte dificilă, pentru că ea este compusă nu doar din statistici (…), și nu numai din statistica de sinucideri, ci trebuie să se facă o statistică și a celelalte tulburări afective, a tulburărilor anxioase, a tulburărilor care intră în grupul nevrozelor (…) și, iată, mai nou, datorită conjuncturii în care ne aflăm, și a tulburării de stres post traumatic”, a subliniat prof. univ. dr. Doina Cosman.
Dr. Sorin Pletea, medic primar psihiatrie, Spitalul Clinic de psihiatrie ”Dr. Alexandru Obregia”
Dr. Sorin Pletea a dezvoltat tema depresiei și a impactului său, această afecțiune fiind principala cauză de dizabilitate psihiatrică la nivel mondial. Medicul a subliniat faptul că, în privința incidenței acestei boli, în raport cu țările europene, România se plasează pe ultimul loc, însă, cel mai probabil, este vorba de adresabilitatea redusă a pacienților români către cabinetele de psihiatrie. „Un raport Eurostat din 2019 arată care este incidența la nivelul Uniunii Europene – undeva la 7,2 %, cu o maximă în Portugalia, de 12,2% și o minimă în România, de 1%. (…) Există o discrepanță foarte mare, chiar și față de țara de dinaintea noastră, adică Bulgaria, care apare în acest grafic la peste 3% . Cred că este vorba, așa cum au spus toți antevorbitorii mei, despre stigmă. Foarte mulți dintre pacienții psihiatrici și, mai ales cei cu depresie, evită să vină la medic. De cele mai multe ori, merg la psiholog, iar psihologul, atunci când există o simptomatologie aparte, îi trimite la psihiatru”, a explicat dr. Pletea.
Medicul a mai arătat că, potrivit unui studiu publicat în martie 2023, pentru perioada 2015 – 2021, există totuși o creștere a incidenței despresiei și în România. Studiul citat oferă și date referitoare la costuri. „Costurile depresiei în România, la nivelul anului 2021, sunt estimate la 46 de milioane de euro, majoritatea acoperă medicația – 41,89 % și spitalizarea – 32,97 %. Psihoterapia, din păcate, este foarte puțin reprezentată aici – 6,24 %, deși este o resursă terapeutică foarte importantă în depresie și anxietate. În ceea ce privește costurile per pacient, cele directe sunt în jur de 160 euro/pacient, iar costurile indirecte, date de problemele sociale și profesionale sunt mult mai mari, undeva la aproape de 400 de euro/pacient”, a precizat dr. Pletea. „Trebuie să fim aliați ai pacienților cu afecțiuni psihiatrice în general și în special ai celor cu depresie”, a mai spus medicul, accentuând importanța campaniilor de destigmatizare, pentru ca persoanele afectate de depresie să ceară ajutor cât se poate de repede, iar familia și prietenii să fie încurajați să se implice în ajutorul și sprijinul pacientului cu depresie.
Dr. Gabriel Diaconu, medic specialist psihiatrie, consilier onorific al ministrului Sănătății, director medical centrul MindCare
Dr. Gabriel Diaconu a atras atenția că prima și ultima oară când România a avut o strategie de sănătate mintală a fost în urmă cu mai bine de 15 ani, în contextul aderării la Uniunea Europeană, un capitol de pre-aderare care a fost negociat. „Sunt puțin peste 20 de miniștri care s-au succedat de atunci, în toți atâția ani. Aceasta înseamnă că speranța „de viață” (durata mandatului – n.r), în mod obișnuit, a unui ministru al Sănătății în România, după aderarea la Uniunea Europeană, a fost în jur de 12 luni, insuficient măcar să cunoască tainele sistemului de sănătate din România, darămite să pună la drum un master plan sau o agendă de bătaie”, a declarat dr. Gabriel Diaconu.
Acesta a arătat că, în acești 15 ani, specialiștii în sănătate mintală din România nu au renunțat nici măcar un moment la ideea de a repune acest domeniu la locul lui meritat, și anume la loc de frunte, pentru că aceasta este, probabil, cea mai mare povară pe care o suportă, în general, sistemele de sănătate – povara suferinței pacienților, costul direct și indirect al sănătății lor mintale deteriorate și, finalmente, costul perimării și al perisabilității personalului sanitar, care depășește linia de avarie. „Și avem date recente post pandemie: profesorul Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România, a prezentat de curând date care sunt mai mult decât îngrijorătoare privind sănătatea mintală personalului sanitar”, a atras atenția dr. Diaconu, subliniind, de asemenea, că, dincolo de discuții, întâlniri, este nevoie de politici reale. „Ceea ce ne pune la această masă și, în general, în dezbaterea publică, într-o mare cumpănă. 2007-2023 sunt 16 ani și, din punctele recomandate atunci, prea puține au fost transpuse în bune practici până în zilele noastre. Hârtiile nu vindecă nici pacienți, dezbaterile nu schimbă statutul personalului sanitar. Politicile de sănătate, în schimb, sunt obligatorii, dacă visăm să avem vreodată un livrabil. (…) Vin din urmă generații noi și cred că le suntem datori mai mult decât cu conversație. Suntem datori să lăsăm o sănătate mai bună și să lăsăm o Românie mai bună”, a arătat dr. Gabriel Diaconu.
Alina Neagoe, psiholog clinician senior, supervizor psihologie clinică, specialist în psihologia apărării, siguranței naționale și ordinii publice
Psihologul Alina Neagoe a atins un subiect deosebit de sensibil: statusul sănătății mintale în rândul copiilor și adolescenților. „În ultimul deceniu, asistăm la o serie de statistici care ne relevă faptul că sănătatea mintală în rândul copiilor și adolescenților prezintă o serie de agravări sau incidența problemelor de sănătate mintală a crescut în ultimii 10 ani”, a relevat Alina Neagoe.
„Tot ca urmare a creșterii incidenței problemelor referitoare la sănătatea mintală, în ultimii ani, asistăm la probleme serioase în privința abuzului și dependenței de substanțe în rândul adolescenților. Știm toți, consumul de droguri în perioada adolescenței are efecte negative, influențează în mod negativ dezvoltarea mintală, fizică, psihologică a persoanelor. Creierul este într-o dezvoltare semnificativă în perioada aceasta, se creează sau se pun bazele funcționării de mai târziu a adultului, a atingerii a acelui maxim potențial, astfel încât consumul și abuzul de droguri pot să influențeze major parcursul și evoluția unei persoane. De asemenea, ce am observat noi de când lucrăm cu categorii din ce în ce mai mai mici de vârstă care și-au dezvoltat probleme cu consumul de substanțe: am descoperit că aceasta nu este singura problemă mintală pe care o relevă aceste persoane. Cu siguranță, putem vorbi de comorbidități psihiatrice anterioare sau diagnosticate anterior debutului în consumul de substanțe, putem vorbi, de asemenea, și de probleme psihologice, emoționale, psihiatrice, chiar ca urmare a abuzului sau dependenței de substanțe. Un alt lucru pe care îl descoperim lucrând cu astfel de persoane, cu astfel de adolescenți este apariția unor dependențe emergente. Deja, toate studiile europene se concentrează și pe dependența de media socială, de jocuri de noroc, de jocuri de noroc online, alte tipuri de dependențe. Cumva ele se corelează cu consumul sau cu dependența de substanțe”, a arătat Alina Neagoe.
Printre soluțiile la aceste tendințe, Alina Neagoe a menționat identificarea precoce a problemelor de sănătate mintală în rândul tinerilor (cu ajutorul medicilor de familie, al consilierilor școlari), dezvoltarea de rețele de comunicare între medicii de familie, psihiatri, psihologi și consilierii școlari, dezvoltarea serviciilor de parenting și intervenție în familie, dezvoltarea de programe adresate copiilor cu risc de consum de droguri.
Grațiela Iordache, coordonatoarea Unității Implementare Proiecte din cadrul ANMCS
Grațiela Iordache, coordonatoarea Unității Implementare Proiecte din cadrul ANMCS, a abordat problematica sănătății mintale a personalului medical în contextul siguranței pacientului. Iordache a subliniat, cu această ocazie, că siguranța pacientului și calitatea serviciilor din sănătate sunt puternic influențate de sănătatea mintală a profesioniștilor din sănătate.„În consecință, preocuparea ANMCS față de acest domeniu este absolut firească și primul pas concret pe care l-am făcut în această direcție a fost ca, alături de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică, în cadrul unui proiect care se implementează la nivel european, și anume Starea Sănătății în Uniunea Europeană, (…) să participăm și să organizăm la București un seminar având drept temă exact sănătatea mintală a profesioniștilor din sistemul de sănătate”, a precizat Grațiela Iordache. Reprezentanta ANMCS a apreciat, totodată, ca fiind prioritară implementarea de măsuri menite să creeze un mediu de lucru care să contribuie la sănătatea mintală, bunăstarea și siguranța forței de muncă în sănătate. În acest scop, ANMCS împreună cu Centrul Național de Sănătate Mintală, a inițiat un proiect de acord de parteneriat instituțional. „Am avut în vedere crearea unui „task force” privind acest acest domeniu, care va fi, sperăm noi, prezidat de către Președinție, unde se vor întâlni Ministerul Sănătății, Centrul Național de Sănătate Mintală, ANMCS, Ministerul Muncii, asociațiile profesionale ale personalului medical”, a arătat Grațiela Iordache. Nu în ultimul rând, oficialul AMMCS a subliniat că este nevoie de un efort care vizează întreaga societate în reușita acestui demers. În consecință, dacă vrem să avem pacienți tratați bine, trebuie să avem și să ne tratăm bine medicii”, a conchis Iordache.
În cadrul „Bucharest Leaders Summit”, domeniul medical a beneficiat de alte patru conferințe pe teme din sfera sănătății, cardiologiei, oncologiei și fertilizării in vitro.
Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath este cel de-al 15-lea eveniment din seria ”Împreună Protejăm România”, proiect demarat de Grupul de presă MediaUno în anul 2020 și ajuns la 10 ediții de conferințe și patru ediții de gală organízate, cât și la câteva publicații editate.
Evenimentul este organizat în perioada 11 mai- 12 iunie 2023 de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Asociația MediaUno, în parteneriat cu Senatul României, cu sprijinul MAPN, Ministerul Economiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, ANMCS, Statul Major al Aparării, Statul Major al Forțelor Navale Române, Statul Major al Fortelor Aeriene Române, Statul Major al Forţelor Terestre Române, ANCOM, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională a Zonei Montane, Serviciul de Telecomunicații Speciale.
Parteneri:
Abbvie Romania, ABIEC- Asociația Marilor Consumatori de Energie, AGIR, AQUA Carpatica, APMGS, Anastasia Beverly Hills Romania, ARIC, BlueSpace Technology, Bodislav & Associates, Camera de Comert Bilaterala Romania-Portugalia, CECCAR, Chimcomplex S.A. Borzesti, Clubul Fermierilor Romani, Colegiul Medicilor din Romania, Comoti – Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines, CONPET SA, Delgaz, Depogaz Ploiești, Electrica Furnizare, E.ON România, Farmec, GE Vernova, ODAS Global Consulting SRL, Golden Star City Resort, Guinot Institut Romania, Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, HENRO – Asociatia Producătorilor de Energie Electrica, Huawei România, IATA România, Impera System Security, Institutul Clinic Fundeni, IWA- International Women Association Bucharest, Johnson & Johnson Romania, Luxury Aesthetics, Medhealth, Natural Paris, Nesspreso Professional, Nuclearelectrica, Olympus Iaurt Grecesc, Pfizer Romania, Qzine Catering, Regina Maria – Rețeaua de Sănătate, Constructii Erbasu, Salrom, STADA România, Starc4sys, Transgaz, Top Line Romania, UCB Pharma Romania, Vimetco Alro, UMFCD .
Mai multe detalii despre acest eveniment puteți regăsi la:
https://impreuna-protejam-romania.ro/
și pe pagina de Facebook
https://www.facebook.com/MediaUno.Romania
