Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii (FSPC) atrage atenţia că rezultatele financiare oficiale ale Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) nu descriu performanţe excepţionale, ci o evoluţie oscilantă, prezentată public selectiv, în funcţie de interesele conducerii acesteia.
„Federaţia atrage atenţia că rezultatele financiare oficiale ale companiei nu descriu o linie constantă de performanţă excepţională, ci o evoluţie oscilantă, prezentată public selectiv, în funcţie de convenienţele de imagine ale conducerii”, se arată într-un comunicat transmis după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunţat că a prezentat în şedinţa de guvern de joi o listă exploratorie privind posibila listare la bursă a unor companii de stat, printre care şi Poşta Română.
Sindicaliştii constată „cu îngrijorare” şi „cu un profund sentiment de ironie amară faptul că aceeaşi conducere care a ocupat spaţiul public cu declaraţii despre ‘profituri istorice’, despre ‘cel mai bun an din istoria recentă a Poştei Române’ şi despre succes managerial excepţional vede astăzi compania inclusă pe lista societăţilor analizate public pentru listarea la bursă a unor pachete minoritare”.
Documentele oficiale ale Poştei Române, prezentate de sindicalişti în comunicat, arată un profit brut de 45,517 milioane de lei în 2021, de 18,855 milioane de lei în 2022, de 17,534 milioane de lei în 2023 şi de 85,253 milioane de lei în 2024.
Pentru 2024, compania a comunicat oficial şi un profit net de 70,7 milioane lei, precum şi venituri totale de 1,791 miliarde de lei, calificând anul drept „cel mai bun an din istoria sa recentă”.
„Problema nu este că există un rezultat bun în 2024. Problema este că, pornind de la un singur an foarte bun, ni se cere să credem într-o poveste continuă de succes, deşi propriile date oficiale ale companiei arată că între 2021 şi 2023 profitul brut a coborât de la peste 45,5 milioane lei la sub 19 milioane lei şi apoi la circa 17,5 milioane lei. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o performanţă lineară, stabilă şi structurală, ci despre o evoluţie fluctuantă, pe care managementul o împachetează propagandistic atunci când îi convine. Salariaţii Poştei nu trăiesc din comunicate triumfaliste şi din auto-laudă instituţională. Ei trăiesc din salarii, din condiţii de muncă, din investiţii reale în clădiri, dotări, formare profesională şi din existenţa unui dialog social autentic”, arată FSPC.
În context, FSPC consideră că Poşta Română vine după una dintre cele mai discutabile opţiuni manageriale din ultimii ani: renunţarea la mecanismul de compensare a costului net al serviciului universal pentru perioada 2020-2024.
Astfel, documentele oficiale ale ANCOM arată „fără echivoc” că, pentru această perioadă, propunerea financiară înaintată de C.N. Poşta Română a fost de zero lei/an, iar decizia de desemnare a prevăzut, în consecinţă, că suma maximă ce putea fi compensată în acei ani era tot zero lei/an. „Aşadar, nu vorbim despre o compensaţie refuzată de stat, nu vorbim despre o imposibilitate juridică externă, ci despre o opţiune asumată de companie, care a intrat singură într-un ciclu de desemnare cu plafon de compensare zero”, se precizează în comunicat.
Federaţia menţionează că această renunţare este asociată public cu perioada în care Mircea Tudosie s-a aflat la conducerea executivă a companiei.
„Chiar dacă documentele ANCOM consultate public nu personalizează în mod nominal autorul deciziei, ele confirmă existenţa propunerii de zero lei/an şi efectul său juridic devastator pentru perioada 2020-2024. De aceea, rămâne legitimă întrebarea publică privind răspunderea managerială pentru această opţiune. Cu atât mai mult cu cât, în anii anteriori, când compania nu a renunţat benevol la acest mecanism, Poşta Română a primit efectiv compensaţii de la stat pentru costul net al serviciului universal: 4.252.328 lei pentru anul 2017, 6.285.244 lei pentru anul 2018 şi 9.640.585 lei pentru anul 2019, adică în total 20.178.157 lei. Aceste sume nu sunt estimări sindicale, nu sunt interpretări gazetăreşti şi nu sunt speculaţii, ci date oficiale publicate de ANCOM”, se mai scrie în comunicatul sindicaliştilor.
Aceştia susţin că pentru o companie care invocă permanent constrângeri bugetare, care a lăsat ani la rând subunităţi în clădiri degradate, cu infrastructură învechită, dotări insuficiente şi presiune constantă pe personal, suma de 20,178 milioane de lei ar fi putut însemna investiţii concrete şi vizibile.
„Ar fi putut însemna lucrări de reabilitare pentru oficii şi centre poştale aflate într-o stare improprie, dotări logistice mai bune pentru salariaţii din teren, bugete de formare profesională reale, programe de perfecţionare, resurse pentru sănătate şi securitate în muncă, reducerea presiunii pe bugetul de salarii şi, implicit, o capacitate mai mare de a susţine drepturi salariale şi sociale în negocierea colectivă”, mai arată federaţia sindicală.
Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii atrage atenţia că această situaţie nu este doar produsul unor decizii manageriale greşite, ci şi al complicităţii prin pasivitate a miniştrilor care au ignorat semnalele de alarmă transmise în mod constant de SLPR, sindicatul reprezentativ.
„Într-o companie în care statul român este acţionar majoritar şi controlează, prin AGA, direcţia strategică şi mecanismele de supraveghere, autoritatea publică nu se poate declara străină de starea de fapt pe care a tolerat-o. Când ai fost avertizat şi nu ai intervenit, când ai avut pârghiile şi ai ales să nu le foloseşti, răspunderea nu mai este una morală sau politică doar în subsidiar, ci una directă pentru perpetuarea acestei stări de fapt”, consideră sindicaliştii.
FSPC atrage atenţia că adevărata performanţă într-o companie de importanţă strategică nu se măsoară doar în „comunicate lucioase şi în formule triumfaliste”. Se măsoară, potrivit liderilor sindicali, şi în capacitatea de a nu pierde bani pe care legea îi pune la dispoziţia companiei, în capacitatea de a transforma resursele în investiţii pentru infrastructură, în securitate şi sănătate în muncă, în profesionalizarea personalului, în stabilitate pentru salariaţi şi în respectarea dialogului social, potrivit sindicaliştilor.
„Ori, în timp ce managementul cere credit public pentru un vârf de profit înregistrat în 2024, realitatea socială şi instituţională arată că salariaţii nu au avut parte nici de o distribuţie echitabilă a beneficiilor, nici de un climat de dialog colectiv pe măsura acestei retorici de succes. Profitul invocat public nu poate deveni paravan pentru întrebările esenţiale privind modul în care au fost pierdute resurse, ratate oportunităţi şi ignorate obligaţiile sociale ale conducerii”, se mai spune în punctul de vedere al Federaţiei sindicale.
Aceasta susţine că, în asemenea condiţii, Poşta Română nu poate fi condusă prin „marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie”.
„Pe de o parte, ni se vorbeşte solemn despre ‘cel mai bun an’, despre management vizionar şi despre succes istoric. Pe de altă parte, compania apare în discuţii publice privind listarea unor participaţii minoritare, iar în spatele acestei imagini stau ani de oscilaţii financiare, o renunţare oficială la compensarea serviciului universal şi o lipsă evidentă de explicaţii convingătoare faţă de salariaţi şi opinia publică. Când pui cap la cap toate aceste fapte oficiale, concluzia este una singură: Poşta Română nu poate fi condusă prin marketing instituţional şi lozinci de autosatisfacţie. Salariaţii au nevoie de adevăr, de răspundere managerială şi de o administrare care să nu sacrifice interesul companiei şi al lucrătorilor pentru avantajul de imagine al unor persoane trecătoare prin funcţii”, se subliniază în comunicatul FSPR.
