Participarea la evenimentele organizate de MediaUno se face exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile primite de la organizatori.

“Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath” – Conferința „Healthcare”, 17 mai 2023

Conferința „Healthcare”, organizată pe 17 mai la Senatul României, în cadrul “Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath”, al 15-lea eveniment din seria „Împreună Protejăm România”, desfășurat în perioada 11 mai- 12 iunie la București, a abordat cele mai arzătoare și de actualitate probleme ale sistemului de sănătate românesc, fără a pierde din vedere contextul internațional actual, care influențează major domeniile medical și farmaceutic din Europa, dar și din întreaga lume.

Temele de dezbatere au fost multiple și au vizat căile de îmbunătățire a sistemului de asistență medicală de urgență, ridicarea standardului de îngrijire a pacientului din România la nivel european, accesul la medicamente și terapii noi și inovatoare, finanțarea sustenabilă a sistemului sanitar, programe și strategii, siguranța din spitale, protecția datelor de sănătate în Spațiul european al datelor privind sănătatea, viitorul spitalelor locale, dar și alte subiecte conexe.

La eveniment au luat parte reprezentanți ai tuturor entităților implicate în bunul mers al domeniul medico-farmaceutic, începând de la oficiali din principalele instituții publice de resort, manageri de spitale, manageri din mari companii medicale și farmaceutice care activează în România și mergând până la președinți ai unor asociații profesionale sau diverși cercetători.

Pe lista de speakeri s-au aflat: dr. Alis Grasu, manager general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov; Nicoleta Pauliuc, senatoare; conf. univ. dr. Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial, Departamentul de Sănătate Publică; prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România; Mirela Iordan, country manager Pfizer România; Adriana Stara, director general Abbvie România; Mihai Fugarevici, country manager STADA Romania; Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb România; Șerban Semeniuc, director Afaceri Corporative ”Regina Maria”; conf. univ. Dr. Carmen Orban, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, șeful Clinicii ATI la Spitalul Universitar de Urgență București; Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”; prof. dr. Cătălin Codreanu, manager Centrul Clinic de Boli Reumatice ”Dr. Ion Stoia”; Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, consultant în domeniul sănătății la Dig Worldwide UK; Cristina Miroescu, director de Conformitate SOFMEDICA Group; Dr. Emilian Imbri, expert în sănătate publică, col. dr. Doina Baltaru, comandant-director general al Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca; col. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”; Nadia Arnaboldi, membru al Comitetului Director și Coordonator al Comitetului Științific ASSO DPO Italia; Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” – Buhuşi; prof. dr. Radu Ciorap, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” – Iași

Alice Grasu, manager general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov

Primul panel a fost deschis de managerul general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov, Alice Grasu, care a oferit o radiografie îngrijorătoare a situației actuale a serviciilor de urgență din România, confruntate cu o creștere semnificativă a numărului de solicitări, în paralel cu o scădere dramatică a personalului medical de specialitate și a resurselor necesare. „Sistemul public de ambulanță din România este din ce în ce mai accesat și mai împovărat. Astfel, în anul 2022, apelurile preluate de serviciile de ambulanță din România prin numărul unic de urgență 112 au depășit 4 milioane, înregistrând o creștere continuă an de an, în mod deosebit în timpul pandemiei de COVID-19. De exemplu, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov a procesat un număr mediu de 2324 de apeluri în 24 de ore, iar vârful apelurilor procesate în pandemie a fost de aproape 5000 de apeluri zilnic. De asemenea, numărul intervențiilor efectuate de personalul serviciilor de ambulanță la nivel național a fost de 3,6 milioane în anul 2022”, a precizat Alis Grasu.

Grasu a semnalat și subfinanțarea acestui sector, scăderea continuă a numărului de medici de medicină de urgență și dotările necorespunzătoare. „În sectorul de urgență prespitalicească, sistemul de ambulanță publică este subfinanțat cronic, confruntându se cu un deficit de personal de 43,34 %, având în dotare ambulanțe și echipamente învechite, cu infrastructură care lasă de dorit, atât în privința imobilelor din dotare, cât și a spațiilor destinate parcării ambulanțelor, ceea ce are un impact direct atât asupra populației deservite, cât și asupra eficienței costurilor serviciilor de ambulanță. Cea mai acută situație privește încadrarea cu medici și, în mod deosebit, cu medici specializați în medicină de urgență sau cu atestat în medicină de urgență. În prezent, sistemul public de ambulanță înregistrează un deficit de 57,5 % la medici față de normativele aprobate”, a atras atenția managerului general al Serviciului de Ambulanță București-Ilfov. „Pentru un sistem de asistență medicală de urgență în prespital și servicii de ambulanță sigure, performante și adaptate cerințelor și nevoilor populației, este nevoie de infrastructură puternică, bine organizată, și, nu în ultimul rând, de resursă umană suficientă, bine pregătită profesional, disciplinată și organizată”, a concluzionat Grasu.

Diana-Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul de Sănătate Publică

Și conf. dr Diana-Loreta Păun, consilier prezedențial – Departamentul de Sănătate Publică, a apreciat că regândirea sistemului de sănătate românesc trebuie să aibă ca fundament prevenția și educația pentru sănătate. „Deși nu reprezintă o noutate nici pe departe, importanța prevenției ca fundament al sistemelor de sănătate sustenabile a devenit tot mai pregnantă în contextul actualelor crize și provocări. Realizarea acoperirii universale a sănătății se fundamentează pe sistemele de sănătate care prioritizează asistența medicală primară. S-a vorbit și despre modul în care este construită piramida serviciilor și nici aceasta nu este o temă nouă, dar, din perspectiva sănătății, trebuie insistat pe dezvoltarea rețelei de asistență medicală primară și valorizarea medicului de familie, a cărui importanță în sistemul sanitar devine tot mai mare. Totodată, eforturile de creștere a alfabetizării sanitare trebuie avute în vedere pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030 de dezvoltare durabilă”, a afirmat Diana-Loreta Păun.

Consilierul prezidențial a abordat și tema medicinei personalizate și a avantajelor pe care le-ar crea implementarea acestui sistem inovativ. „Medicina personalizată nu mai presupune demult o schimbare de paradigmă și este o evoluție firească a medicinei, într-o eră a progresului tehnologic și a transformării digitale. Cunoașteți inițiativele recente ale doamnei senator Nicoleta Pauliuc, o pionieră în zona cancerului, iată a lansat această inițiativă, a medicinei personalizate. Suntem prima țară europeană cu o astfel de inițiativă legislativă. Din momentul în care această lege va fi promulgată, putem vorbi de medicina personalizată la prezent și mă refer, bineînțeles, în primul rând, la beneficiile care vor fi pentru pacient, atât din perspectiva prevenției, dar și a tratamentului personalizat”, a declarat Diana Loreta Paun.

Nicoleta Pauliuc, senatoare 

Nicoleta Pauliuc, senatoare, co-inițiatoare a unei serii de proiecte legislative în domeniul medical, a afirmat că, prin aceste demersuri, își propune să schimbe paradigma actuală, astfel încât pacientul să fie pus în centrul sistemului medical. „Încercăm să schimbăm paradigma, să punem pacientul în centrul sistemului medical, pentru ca el să fie cel în jurul căruia gravităm atunci când vorbim de diagnostic, de soluții și așa mai departe. (…) Împreună cu echipa pe care o am, încercăm, în urma mesajelor pe care le primim de la români, să așternem pe hârtie texte de lege care vin să rezolve problemele”,  a spus Pauliuc. Senatoarea a făcut referire, în special, la ultimul proiect de lege inițiat, cu tema „Spital fără durere sau terapia durerii”. „Am vorbit despre terapia durerii, despre cât de important este ca, atunci când mergem la doctor, să nu plecăm de acolo cu încă o dramă. (…) Acest ultim proiect pe care l-am pus în dezbatere publică și mi-aș dori ca dumneavoastră să îl amendați în sensul bun al cuvântului, astfel încât, atunci când va fi spus în practică, să creăm empatia de care are nevoie pacientul român, dar să îl ajutăm și pe medic să se perfecționeze, ca, în relaționarea lui cu pacientul, să depășească anumite bariere”, a arătat Nicoleta Pauliuc. Senatoarea a accentuat, de asemenea, importanța implicării tuturor părților în implementarea acestor acte normative. „Degeaba legiferăm noi în Parlament, dacă ecourile nu merg mai departe. Și aici aș ruga, cu experiența dumneavoastră, să ne unim, să facem un parteneriat, fie că este legislativ, executiv, fie societate civilă, fie că sunteți angrenați în sistemul medical, să facem un parteneriat, astfel încât să deschidem acele uși care, de multe ori, sunt închise, pentru că nu suntem deschiși la nou”, a afirmat Pauliuc.

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR)

Prof. dr. Daniel Coriu a abordat tema resursei umane din sistemul medical, evidențiind importanța atragerii de personal în acest domeniu, cât și a atenției acordate aceste categorii profesionale din perspectiva suportului, condițiilor de lucru, siguranței, prezervării sănătății fizice și mentale, dar și nu numai. „Un sistem de sănătate poate funcționa numai cu oameni, cu personal calificat în acest domeniu. Și, dacă vorbim despre îmbunătățirea calității serviciilor din sănătate, această îmbunătățire este strict dependentă de resursa umană, de disponibilitatea, de accesibilitatea, acceptabilitatea și de calitatea resursei umane”, a declarat prof. dr. Coriu. 

Totodată, președintele CMR a amintit de recenta Reuniune Regională a Organizației Mondiale a Sănătății, ocazie cu care a fost semnată Declarația de la București, un document care îndeamnă la acțiune politică și angajament pentru a proteja, sprijini și investi în lucrătorii din sănătate. 

Prof. dr. Daniel Coriu și-a exprimat speranța că, în acest context, și în România se vor face pași în acest sens și că serviciile de resurse umane din Ministerul Sănătății (MS) au început deja să acționeze. „În primul rând, vorbim de îmbunătățirea retenției și recrutării personalului medical, cu o mai mare atenție spre acele zone rurale, defavorizate. Vorbim de toleranță zero față de violența împotriva personalului medical. (…) În plus, la noi, focalizarea ar fi pe retenția medicilor și asistentelor, luând în considerare crearea unor condiții decente de lucru, care sunt motiveze și să dea suportul necesar lucrătorilor din domeniul sanitar. Și, foarte important, să se protejeze starea de sănătate fizică și mentală a acestora; și aceleași servicii de resurse umane din MS să se preocupe de starea burnout, de neagresiunea personalului medical, de siguranța locului de muncă și de identificarea unui echilibru între muncă și odihnă, între muncă și familie”, a apreciat prof. dr. Coriu.

Mirela Iordan, country manager Pfizer România    

Mirela Iordan, country manager Pfizer România, a accentuat importanța prevenției bolilor prevenibile prin vaccinare, care contribuie atât la reducerea poverii asupra sistemelor sanitare și a bugetelor din sănătate, cât și la diminuarea complicațiilor și a numărului de decese produse în rândul pacienților, mai ales al celor aflați în diverse categorii de risc. „Prevenția este, într-adevăr, o măsură sustenabilă de a degaja și de a ridica povara de pe sistemul de sănătate și acesta este un lucru recunoscut valabil în toată lumea. Nu este nevoie să derulăm studii de imunogenicitate, de protecție sau de „ surveillance”, astfel încât să vedem eficiența. Toate studiile, toate datele și evidențele arată că prevenția este crucială pentru a degaja un sistem de sănătate și pentru a ridica o povara, atunci când vorbim de medicină preventivă, când vorbim de soluții care pot preveni boli sau complicații”, a explicat Mirela Iordan.

„Știm că, în România, mortalitatea pe decesele prevenibile este foarte mare. Doar conform datelor noastre, România înregistrează între 500.000 și 600.000 de cazuri de boli pneumococice pe an. Acestea pun o presiune fantastică pe sistemele de sănătate, o povară pe umerii medicilor și duc la costuri uriașe care pot fi evitate”, a mai spus reprezentanta Pfizer. Mirela Iordan a atras atenția că, în rândul principalelor categorii de mare risc, se află pacienții cu vârsta de peste 65 de ani, care au susceptibilitate mult mai mare pentru boli infecțioase, dar și pentru alte boli, subliniind că, odată cu creșterea speranței de viață, se anticipează o creștere imensă a costurilor de asistență medicală pentru aceste categorii.

Adriana Stara, general manager Abbvie România

Adriana Stara, general manager Abbvie România, a încercat să redea o viziune cât mai amplă a ultimelor evoluții care țin de accesul la medicamente noi și inovative pentru pacienții din România, arătând că, deși s-au făcut pași înainte, cifrele actuale nu plasează țara noastră pe un loc de dorit. „România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce privește disponibilitatea terapiilor și a accesului pacienților la terapiile de ultimă generație. Ultimele date privind timpul mediu până la rambursare pentru un tratament inovator în UE indică o perioadă de până la 570 de zile, unele țări stând, desigur, mult mai bine, cum este cazul Germaniei (…), dar aș dori să iau exemplul Sloveniei, care este mai aproape de cultura noastră, și care are un termen mediu de 561 de zile. În România, vorbim de peste 980 de zile, mai mult de doi ani și jumătate. Desigur, pentru unele tratamente, este mai puțin, dar pentru altele poate ajunge până la trei ani”, a arătat reprezentanta Abbvie România.

Datele nu sunt încurajatoare nici în ceea ce privește disponibilitatea în România a medicamentelor inovatoare aprobate în ultimii ani la nivelul UE. Astfel dintre cele 168 de medicamente inovatoare aprobate în UE în perioada 2018-2021, doar 51 deveniseră disponibile în România până în ianuarie 2023.„Acest număr reprezintă aproximativ 30% din totalul terapiilor inovatoare autorizate și această rată este cu adevărat scăzută. Mai mult, în România, rata de disponibilitate a produselor cu rambursare deplină care sunt accesibile pacienților fără nicio restricție este de doar 60%. Și, dacă iau exemplul Sloveniei, vorbim de aproximativ 80%. În acest context, este important să atragem atenția asupra necesității de a alinia efectiv România la restul Europei și de a implementa politici și soluții publice care să asigure acces într-un cadru previzibil și cât mai repede posibil”, a accentuat Adriana Stara.

Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb România

Cătălin Radu, director general Bristol Myers Squibb România, a dezvoltat importanța unui sistem de sănătate sustenabil, lansând ideea ambițioasă a alocării unui nivel de 9% din PIB-ul României pentru acest domeniu. „Imaginați-vă ce ar însemna 9 % la sănătate. Ar însemna, în primul rând, ceea ce oferă astăzi media europeană, 9% cheltuiți pentru sănătate. Da, sună foarte ambițios, pentru că astăzi suntem la sub 6 %. Ar fi un salt colosal, un salt de 50 %”,  a arătat Radu. Directorul general al Bristol Myers Squibb România a spus că România trebuie să țintească mai sus, deoarece situația actuală o impune. „La ora aceasta, România este, din păcate, cam la dublul mediei europene în absolut orice categorie de morți prevenibile. Fie că vorbim de boli cardiovasculare, fie că vorbim de cancere, fie că vorbim despre leziuni traumatice și așa mai departe. Aici suntem acum. Ce ținte ne stabilim? 5,9% la sănătate? Un medic în plus? Pași mărunți, mărunți sau ne stabilim obiective ambițioase, de a prinde Europa din urmă ?”, a afirmat Radu. Acesta a mai arătat că este esențial ca România să își asigure o mai bună finanțare a sistemului medical și printr-o mai bună contributivitate. „Ne dorim, de asemenea, un sistem sustenabil din punct de vedere financiar. Dar știm că astăzi că avem 22 de categorii exceptate de la plata CASS. Ce facem? Pentru că formarea unui medic durează minim 6 ani, dacă discutăm de un medic fără rezidențiat, sau minim 10 ani, dacă discutăm despre un medic specialist. Să formezi 50 % personal suplimentar durează. Să asiguri ca 20 % în plus din localități să aibă un medic de familie, să asiguri ca 75 % dintre elevi și adolescenți, în anul 2030, să fi fost deja instruiți la școală pentru prevenție și educație medicală înseamnă un lucru.Trebuie să încercăm să finanțăm sustenabil sistemul de sănătate. Nu putem doar să constatăm că avem 22 de categorii exceptate, ci trebuie să vedem cum reglăm acest cod fiscal”, a mai apreciat Cătălin Radu.

Cristina Miroescu, director de Conformitate Sofmedica Group

Intervenția directorului de Conformitate SoftMedica Group, Cristina Miroescu, a accentuat rolul tehnologiilor medicale în sistemul medical de sănătate și a adus cifre interesante în acest sens. „Una dintre cele mai inovatoare tehnologii medicale la ora actuală este chirurgia robotică daVinci, care, la nivel mondial, reprezintă cea mai avansată formă de chirurgie minim invazivă, până în prezent, efectuându-se peste 12 milioane de operații cu sistemul chirurgical robotic. (…) Desigur, și Bucureștiul are o creștere constantă a investițiilor în tehnologie medicală, mai ales în zona privată, dar, în ultima vreme, și Iașiul și Clujul investesc foarte mult în domeniul medical”, a afirmat Miroescu. Potrivit reprezentantei SoftMedica Group, există doar trei spitale publice dotate cu un astfel de sistem, iar, în cursul anului 2022, s-au făcut 1300 de operații cu sistemul chirurgical daVinci, din care 85 % în spitale private. „Un calcul simplu arată că mai puțin de 200 de operații au fost efectuate în spitalele publice în România (…) Prin comparație cu țara vecină, Bulgaria, unde s-au făcut 1600 de operații, deși Bulgaria stă mai rău decât România, fiind pe ultimul loc în ceea ce privește speranța de viață și cheltuila pentru sănătate”, a arătat Miroescu.

„Pentru binele pacienților din România, chirurgia robotică ar trebui să fie inclusă în sistemul național de asigurări de sănătate, pentru că aduce beneficii dovedite pentru pacient și există date colectate în peste 20 de ani de utilizare a chirurgiei robotice”, a evidențiat Miroescu, menționând reducerea duratei de spitalizare cu recuperare mai rapidă, risc mai redus de complicații și infecții, rezultate clinice net îmbunătățite. „Pe lângă beneficiile pentru pacient, există o serie de beneficii economice pentru unitățile sanitare, precum și pentru sistemul de sănătate, cât și beneficii strategice, cum ar fi tratarea pacienților în țară, dar și atragerea medicilor tineri”, a adăugat reprezentanta SoftMedica Group.

Mihai Fugarevici, country manager Stada România

Mihai Fugarevici a vorbit despre efectele contextului internațional actual asupra industriei farmaceutice, a aprovizionării cu medicamente, dar și asupra prețurilor medicamentelor. „Este evident că suntem într-un context geopolitic și într-un context social destul de complicat. În urma pandemiei de Covid-19,  în urma situației din Ucraina, context care încetinește multe angrenaje ale sistemului de aprovizionare eficient și afectează sistemul farmaceutic. Mai mult decât atât, contextul economic global și regional devine din ce în ce mai complicat, pentru că tot ce înseamnă costuri de producție, de la costurile de producție ale materiilor prime la costurile de producție ale materialelor de ambalare, costurile de transport, tot ce înseamnă componente ale prețului de producție ale unui medicament au crescut foarte mult și, nu numai că au crescut, dar, în acest moment, capacitatea de producție a medicamentelor la nivel european pare să fie sub necesarul de consum european, ceea ce împinge foarte mult companiile într-o zonă în care trebuie să decidă ce piață aprovizionează cu prioritate”, a explicat reprezentantul Stada România.

Mihai Fugarevici a apreciat că, și la nivel local, în România, mediul este unul nefavorabil dezvoltării industriei farmaceutice și investițiilor în domeniu, semnalând, printre altele, nivelul destul de mare al taxei de clawback și prețul de înregistrare a produselor farmaceutice, cel mai mic preț pe care îl utilizează legislația română din 12 țări de referință. „Cu toate că mediul nu pare să fie cel mai atractiv, cu toate că ne aflăm într-o furtună perfectă, aș spune eu, Stada a decis să investească, să se uite cu atenție către România și să dezvolte la Turda o fabrică de medicamente, care este prima fabrică de medicamente de acest nivel construită de la zero în România. O investiție de 60 de milioane de euro. Și ca să vă faceți o imagine asupra capacității de producție a acestei fabrici, în momentul în care fabrica va fi la capacitate maximă, unul din trei europeni va primi o cutie de medicamente fabricată la Turda și eu cred că asta este impresionant”, a mai spus Mihai Fugarevici.

Emilian Imbri, expert în Politici de Sănătate

Emilian Imbri, expert în Politici de Sănătate, a susținut necesitatea unor măsuri cât mai urgente în sistemul medical românesc, pornind de la nevoile reale ale acestuia. „În situația în care suntem acum, noi ar trebui să fim foarte fermi și să spunem chiar acum ce să facem. Să lăsăm ce vom face în viitor, pentru că vom rămâne cu amintiri despre viitor, dacă noi nu vom începe să lucrăm prezentul. Și aceasta înseamnă să chibzuim ce avem, să facem o strategie reală a nevoilor sistemului și să finanțăm acolo unde trebuie. Să se înțeleagă că sistemul nu înseamnă doar spitale. Sistemul este o linie. Nimeni nu este în față, nimeni nu este în spate. Linia aceasta înseamnă medicina primară, ambulatoriul de specialitate și spitalele. Și să creionăm după o statistică reală a nevoilor, pentru că noi ne bazăm pe statistică sau dorim să ne bazăm pe statistică reală. Ce statistică este atunci când se declară o boală, punem deci un diagnostic, în funcție de cât finanțează casa de asigurări de sănătate și, dintr-o dată, apare o distorsiune și o ascundere a realității ”, a arătat Emilian Imbri.

Șerban Semeniuc, director Afaceri Corporative „Regina Maria”

Șerban Semeniuc, director Afaceri Corporative „Regina Maria”, a prezentat modelul de succes al rețelei medicale pe care o reprezintă privind digitalizarea, cât și avantajele implementării digitalizării în acest domeniu, atât pentru pacienți, cât și pentru eficiența companiilor medicale.

„Avem nevoie de resurse umane, avem nevoie de educație, avem nevoie și de facilități, pentru că viitorul va presupune și implicarea digitalizării în toată aria de expertiză. Ceea ce am făcut noi în ultimii zece ani a fost să luăm traseul pacientului și să îl transpunem în formă digitală. Am dat puterea pacientului să decidă ce vrea să facă cu datele lui, unde vrea să-și țină informația și să o acceseze atunci când el are nevoie. Am pus nu doar la dispoziția abonaților, ci la dispoziția tuturor pacienților noștri posibilitatea de a accesa în variantă digitală serviciile noastre”, a arătat Semeniuc.

Reprezentantul rețelei Regina Maria, cel mai digitalizat furnizor medical din România, a precizat că s-a atins deja numărul de un milion de pacienți care au accesat acest serviciu digitalizat.„Chiar săptămâna trecută, am sărbătorit un milion de programări în clinica virtuală. Sunt un milion de oameni care s-au programat în mod digital, care au putut sa acceseze un medic la distanță. Da, prin digitalizare, ajungem să loializăm pacientul și pe abonații noștri. Și vorbeam mai devreme despre prevenție. Datele noastre arată că un abonat vine de trei ori mai des la medic. În felul acesta se face prevenție, dându-i pacientului puterea să decidă, să vină când dorește la medic, să aibă o viziune clară despre unde ar trebui să ajungă și ce servicii ar trebui să folosească. Bineînțeles, digitalizarea ne-a ajutat și pe noi în ceea ce înseamnă eficiență. Am scăzut povara administrativă a oamenilor din recepție, a celor care se ocupă de facturare etc. Și asta tot în beneficiul pacientului, pentru că, în felul acesta, am reușit să relocăm aceste resurse umane spre a interacționa direct cu pacientul, spre a-l informa și ai da instrucțiunile de care acesta are nevoie”, a explicat Semeniuc.

Col. dr. Doina Baltaru, comandant-director general al Spitalului Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” Cluj-Napoca

Col. dr. Doina Baltaru a trecut în revistă principalele probleme cu care se confruntă asistența medicală terțiară – spitalele, precum supraaglomerarea structurilor de urgență cu cazuri care pot fi rezolvate prin centre de permanență/cabinete de medicină de familie, numărul mare al pacienților cu complicații ale unor boli cronice generatoare de costuri mari ale îngrijirilor, creșterea numărului pacienților cu vârsta peste 65 de ani care se internează atât prin structurile de urgență, cât și cu programare și care au nevoie de îngrijiri de lungă durată.

Baltaru a vorbit, de asemenea, despre subfinanțarea serviciilor de sănătate de stat, deficitul resursei umane în acest domeniu (asistență medicală primară, asistență medicală comunitară), calificarea slabă a asistenților medicali și a personalului auxiliar, cât și despre insuficienta dezvoltare a centrelor de îngrijire pe termen lung și problemele generate de inversarea piramidei serviciilor medicale cu predominanța celor spitalicești. În ceea ce privește deficitul de medici de familie, Doina Baltaru a prezentat cifre alarmante, care reies din ultimele statistici: „Mai mult de jumătate din localitățile din România (53%) nu au niciun medic de familie sau au medici de familie insuficienți, potrivit datelor centralizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie. 328 de localități (comune) din România nu au nici un medic de familie, iar 559.611 de locuitori, adică 2,52% din populația României, nu au nici un medic de familie în comuna în care locuiesc”. (…) Ar fi nevoie de cel puțin 4000 de medici în acest moment în sistem”, a aratat Doina Baltaru, citând declarația vicepreședintelui Patronatului Medicilor de Familie Bucureşti, dr. Raluca Zoitanu.

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”

Col. dr Valeriu Gheorghiță, comandantul Spitalului Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, a făcut referire la distribuția inegală a resurselor din sistemul medical românesc, care limitează accesul la servicii de sănătate în anumite zone ale țării, în comparație cu zonele din marile centre universitare.„Cum îmi spuneau la un moment dat pacienții, pentru cei din teritoriu, cel mai bun doctor rămâne trenul spre București. (…) Cred că sistemul medical românesc din trecut, așa cum a fost el, cu toate hibele lui la un moment dat, a funcționat și exista o infrastructură care le permitea oamenilor, inclusiv celor din mediul rural, să ajungă undeva să-i vadă un medic – în dispensar, în spitalul comunal, în spitalul orășenesc și așa mai departe. Deci nu ajungea toată lumea cu primul tren către București sau Cluj. Ca atare, poate ar trebui să revenim un pic asupra a ceea ce a însemnat sistemul medical românesc. Sigur, să îl modernizăm, astfel încât să aibă o infrastructură modernă, actuală, care să permită pacienților să beneficieze de niște îngrijiri de sănătate așa cum merită”, a afirmat col. dr. Valeriu Gheorghiță.

Pe de altă parte, col. dr. Gheoghiță a prezentat cifre dramatice privind incidența infecțiilor asociate asistenței medicale, rezistente la antimicrobiene și care dau morbiditate și mortalitate mare, cât și rolul integrării acestei problematici în conceptul de digitalizare a sistemului de sănătate. „Peste 3000 de pacienți mor în fiecare zi din cauza unor infecții cu bacterii multirezistente. Asta este impactul la care, vrem sau nu, și noi am contribuit în toți acești ani de zile. Ca atare, ce avem de făcut, trebuie să ne uităm, în primul rând, la toți factorii care au contribuit la situația actuală: începând de la infrastructură, evident, de la circuite, clădiri vechi, absolut nepotrivite pentru un sistem medical modern și pentru obiectivul de a limita infecțiile intraspitalicești, plecând de la infrastructura de diagnostic microbiologic și de la standardizarea diagnosticului microbiologic”, a explicat col. dr. Gheoghiță.


Nadia Arnaboldi, membru al Comitetului Director și Coordonator al Comitetului Științific ASSO DPO Italia

În intervenția sa, Nadia Arnaboldi, a prezentat un update al reglementărilor care pun bazele Spațiului European de Date pentru Sănătate, dar și cele mai recente evoluții privind reglementarea utilizării Inteligenței Artificiale (IA) în asistența medicală. Spațiul European de Date pentru Sănătate, lansat de Comisia Europeană în special pentru transformarea modului în care sunt livrate serviciile de sănătate pe teritoriul UE, trebuie să răspundă multor provocări, cum ar fi securitatea datelor pacienților și utilizarea secundară a acestora. „Comisia trebuie să reflecte în mod clar avantajele și dezavantajele inițiativelor de reducere a riscurilor și să meargă mai departe de atât, luând în calcul anumite probleme cibernetice și de securitate”, a explicat Arnaboldi.
Legat de reglementarea utilizării IA în asistența medicală, Nadia Arnaboldi a precizat că trebuie să existe o clarificare mai bună a tipurilor de tehnologii care intră în categoria IA și să se acopere cât mai bine posibilele riscuri. „Trebuie să avem reguli bazate pe riscuri. Așadar, o abordare a riscurilor în sensul extinderii clasificării ariilor de risc, pentru a cuprinde zonele privind sănătatea, siguranța, drepturile fundamentale și așa mai departe, pentru a evita și a interzice utilizări intruzive și discriminatorii”, a afirmat Nadia Arnaboldi.

Conf. univ. dr. Carmen Orban, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, șeful Clinicii ATI la Spitalul Universitar de Urgență București

Conf. univ. dr. Carmen Orban și-a exprimat optimismul în legătură cu șansele de însănătoșire a sistemului medical românesc, arâtând că pandemia de Covid-19 a favorizat colaborarea între toate entitățile implicate în acest sistem. „Deși pandemia ne-a lovit destul de rău, sistemul nostru de sănătate a supraviețuit. Iar această pandemie ne-a mai arătat și alte lucruri: că echipele medicale, atât cele din privat, cât și cele din sistemul de stat sunt echipe medicale solide, care și-au dat mâna; a arătat că, indiferent de culoarea politică, pentru un scop nobil și corect, politicienii și-au dat mâna; ne-a arătat că sistemul de sănătate devine o prioritate pentru toată lumea. Acest lucru nu poate decât să ne bucure pe toți, pentru că, la urma urmei, noi de aceea ne aflăm cu toții aici, să încercăm, în măsura în care poate fiecare, să facem un sistem de sănătate mai bun, iar beneficiarul să rămână pacientul”, a declarat șefa Clinicii ATI la Spitalul Universitar de Urgență București.

Conf. univ. dr. Carmen Orban a spus, de asemenea, că trebuie readus în atenție parteneriatul public-privat, o temă extrem de actuală și de necesară.„Eu cred că legea parteneriatului public trebuie periată, modificată sau finalizată într-un fel și normele de aplicare ale parteneriatului public-privat să fie cât mai repede scoase la iveală, pentru că acest parteneriat ne oferă posibilități de finanțare nu doar pentru infrastructură, ci și multiple alte posibilități” a mai afirmat conf. univ. dr. Carmen Orban.

Beatrice Mahler, manager Institutul de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”

Beatrice Mahler, manager al Institutului de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”, a pledat în favoarea îmbunătățirii informării pacienților și a modului în care medicii comunică cu pacienții lor. „De foarte multe ori, atunci când avem în cabinetul nostru un pacient, timpul limitat ne face să vorbim, poate, mult prea mult științific. Informațiile pe care noi le avem și pe care dorim să le transmitem nu sunt întotdeauna înțelese și, atunci, chiar dacă ne-am dori să avem cele mai noi terapii și cele mai noi metode de diagnostic, toate acestea nu pot fi puse în practică decât cu acordul pacientului. Și vorbim aici de informarea pacientului și de capacitatea sa de a înțelege și că ceea ce noi facem este pentru binele lui”, a apreciat Beatrice Mahler. Mahler consideră că, pentru a fi recâștigată încrederea pacienților este nevoie de soluții, dar și de specialiști în comunicare. „Tot mai des în ultima perioadă, sunt pacienți care ajung în spitale și care refuză internarea, preferă să se trateze acasă, pentru ca apoi să revină în spital după o perioadă de timp, pentru că, desigur, tratamentul acasă are limitele lui de eficiență. (…) Cred că e nevoie să stăm la aceeași masă și să ne îndreptăm către cei care sunt în poziții de decizie și să-i rugăm să găsească soluții pentru a permite ca, în spital, să avem specialiști în comunicare, care să ne ajute în transmiterea mesajelor noastre”, este de părere managerul Institutului de Pneumoftiziologie “Dr. Marius Nasta”.

Prof. Dr. Cătălin Codreanu, manager Centrul Clinic de Boli Reumatice ”Dr. Ion Stoia”

Prof. Dr. Cătălin Codreanu a făcut o prezentare a decalajelor care există între România și alte țări UE în ceea ce privește starea de sănătate a populației, speranța de viață, numărul de decese prevenibile sau prevenția anumitor boli infecțioase care dau mortalitate mare. „La mortalitatea din cauze tratabile, adică decese care s-au produs înaintea vârstei de 75 de ani și care, folosind mijloacele de diagnostic și de tratament disponibile în prezent, ar fi putut fi prevenite, (…) dacă media europeană este de 92 de decese la suta de mii de locuitori, pentru România, cifrele sunt de două ori și ceva mai mari, respectiv 210 decese la suta de mii de locuitori. Printre cauze, vorbim, așa cum bănuiți, în principal, de boli cardiovasculare, accidente vasculare, cancere. Dar o să rămâneți surprinși că una dintre cauzele de mortalitate, care ar fi putut fi tratată, este legată de o boală infecțioasă simplă, pe care suntem tentați să o neglijăm: pneumoniile. S-a vorbit mai devreme despre antibiotice. S-a vorbit și despre vaccinări. Sigur că rostul nostru nu este doar acela de a atrage atenția. Este doar primul pas: conștientizarea problemei. Partea cea mai delicată este identificarea unor potențiale soluții. Și sunt perfect în asentimentul antevorbitorilor mei, potrivit cărora identificarea soluțiilor care pot să repare acest cifre este absolut necesară. (…) Trebuie să acționăm cu curaj, rapiditate și cu intervenții majore”, a concluzionat Cătălin Codreanu. 

Ștefan Dascălu, cercetător în imunologie la Universitatea Oxford, consultant în domeniul sănătății la Dig Worldwide UK

Ștefan Dascălu a prezentat căile de îmbunătățire a accesului la tratamente pentru pacienții oncologici din România, accentuând opțiunile limitate din prezent, cât și ponderea mare a cancerelor diagnosticate târziu în țara noastră, amplificată de pandemia de Covid-19. Potrivit cercetătorului, prevalența și mortalitatea asociată cancerului sunt foarte mari în România, iar opțiunile pacienților oncologici, adesea limitate. „România este pe ultimele locuri la investițiile din sănătate și chiar pe ultimul loc în UE la investițiile din PIB pe cap de locuitor. Un criteriu fundamental pentru îmbunătățirea accesului la sănătate este, evident, digitalizarea. (…) Trebuie să îmbunătățim accesul la sănătate prin digitalizarea sistemului de sănătate, iar unul dintre modurile prin care putem face lucrul acesta este accesibilizarea Registrului Național de Cancer și ne referim aici doar pentru pacienții oncologici. Sigur, se pot face paralele și pentru alte boli, inclusiv pentru cele transmisibile. Axându-ne strict de cancer, acest Registru Național este absolut esențial. Îmbunătățirea accesului la sănătate prin informatizare și digitalizare este esențială. S-a vorbit, de asemenea, despre medicină personalizată și este lăudabil că România intră în această eră, însă nu putem maximiza potențialul acestor noi tratamente, metode de diagnosticare etc., deoarece noi nu știm cu exactitate situația epidemiologică a cancerelor din România. Impactul digitalizării sistemului și crearea acestui registru național ne va permite să monitorizăm datele pacienților, pentru a crea acest fundament epidemiologic, pe care îl putem folosi în prevenție, diagnosticare și tratament”, a explicat Ștefan Dascălu.

Prof. dr. Radu Ciorap, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” – Iași

Prof. dr. Radu Ciorap a abordat, de asemenea, tema utilizării IA în medicină, vorbind despre tipurile de IA folosite în prezent în acest domeniu, ariile de aplicabilitate, dar și despre avantajele și riscurile acestei tehnologii. „IA este deja foarte folosită în medicină: prin diverse platforme gen chatGPT, dispozitive mai mult sau mai puțin inteligente, cum ar cele de monitorizare a unor parametri de sănătate, care emit avertismente, dar și în partea de procesare a datelor genetice, în cercetare, testarea virtuală a medicamentelor, telesănătate, telemedicină, analiza și procesarea datelor, imagistică medicală etc.”, a arătat Radu Ciorap. Dincolo de avantajele pe care le oferă IA, Ciorap a apreciat că folosirea acesteia în medicină poate conduce la probleme de natură etică, medicală, profesională și tehnologică.„Este important ca instituțiile de asistență medicală, precum și autoritățile guvernamentale și de reglementare să stabiliească structuri pentru a monitoriza aspectele cheie, să reacționeze în mod responsabil și să stabilească mecanisme pentru a limita riscurile referitoare la siguranța pacienților”, a evidențiat Radu Ciorap.

Constantin Poiană, managerul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” – Buhuşi

Constantin Poiană a prezentat etapele parcurse pentru modernizarea Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” – Buhuşi și pentru dezvoltarea specialităților din cadrul acestuia, dar și despre problemele pe care le întâmpină din cauza deficitului de personal și a adresabilității foarte mari a pacienților care vin din alte județe. „Am fost puși în fața unei mari provocări, pe care, sunt sigur, mulți colegi din țară o au: Ce vom face fără medici? (…) Dacă nu ai medici, nu ai personal medical, nu ajută la nimic să ai un spital frumos. Aveam 20 de medici atunci, majoritatea la vârsta de pensionare”, a precizat Poiană. Managerul spitalului din Buhuși a arătat că, la nivelul lunii mai 2023, adresabilitatea pacienților este peste puterile instituției sanitare pe care o conduce. „Suntem un spital mediu, cu 173 de paturi de internare continuă și 20 pentru internare de zi, 17 specialități cu paturi și 25 de specialități în ambulatoriu integrat. Doar 18 % dintre pacienții noștri sunt din localitate, circa 50% sunt din județul Bacău și aproape 32 %, din alte județe ale țării. Am avut și avem pacienți și din Suceava, București, Cluj, din foarte multe zone ale țării, care au ajuns, în special, în ultimul an la acest spital”, a explicat Constantin Poiană.

În cadrul „Bucharest Leaders Summit”, domeniul medical a beneficiat de alte patru conferințe pe teme din sfera cardiologiei, sănătății mintale, oncologiei și fertilizării in vitro.

Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath este cel de-al 15-lea eveniment din seria ”Împreună Protejăm România”, proiect demarat de Grupul de presă MediaUno în anul 2020 și ajuns la 10 ediții de conferințe și patru ediții de gală organízate, cât și la câteva publicații editate.

Evenimentul este organizat în perioada 11 mai- 12 iunie 2023 de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Asociația MediaUno, în parteneriat cu Senatul României, cu sprijinul MAPN, Ministerul Economiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, ANMCS, Statul Major al Aparării, Statul Major al Forțelor Navale Române, Statul Major al Fortelor Aeriene Române, Statul Major al Forţelor Terestre Române, ANCOM, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională a Zonei Montane, Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Parteneri: 

Abbvie Romania, ABIEC- Asociația Marilor Consumatori de Energie, AGIR, AQUA Carpatica, APMGS, Anastasia Beverly Hills Romania, ARIC, BlueSpace Technology, Bodislav & Associates, Camera de Comert Bilaterala Romania-Portugalia, CECCAR, Chimcomplex S.A. Borzesti, Clubul Fermierilor Romani, Colegiul Medicilor din Romania, Comoti – Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines, CONPET SA, Delgaz, Depogaz Ploiești, Electrica Furnizare, E.ON România, Farmec, GE Vernova, ODAS Global Consulting SRL, Golden Star City Resort, Guinot Institut Romania, Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, HENRO – Asociatia Producătorilor de Energie Electrica, Huawei România, IATA România, Impera System Security, Institutul Clinic Fundeni, IWA- International Women Association Bucharest, Janssen Romania, Luxury Aesthetics, Medhealth, Natural Paris, Nesspreso Professional, Nuclearelectrica, Olympus Iaurt Grecesc, Pfizer Romania, Qzine Catering, Regina Maria – Rețeaua de Sănătate, Constructii Erbasu, Salrom, STADA România, Starc4sys, Transgaz, Top Line Romania, UCB, Vimetco Alro, UMFCD

Mai multe detalii despre acest eveniment puteți regăsi la:

https://impreuna-protejam-romania.ro/

și pe pagina de Facebook 

https://www.facebook.com/MediaUno.Romania

Contact:

Grupul de Presa MediaUno J40/2395/2000, RO12826139

Redactia: str. Barbu Vacarescu nr. 105, sector 2, Tel. +4021.210.43.85 

www.mediauno.ro, www.impreuna-protejam-romania.ro 

e-mail: office@mediauno.ro

Articole similare

Admitere UMFCD – 21 Iulie 2024 – Un nou record al numărului de candidaţi – 4.204 pentru admiterea în UMF “Carol Davila” din Bucureşti

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti înregistrează anul acesta un nou record din perspectiva numărului de candidați înscriși la examenul de admitere
Citește →

ANRE
a sărbătorit 25 de ani de activitate

În data de 09.07.2024, ANRE a celebrat 25 de ani de activitate în cadrul unui eveniment aniversar ce a avut loc la Ateneul Român. În cadrul evenimentului au
Citește →

Conferința
– Movers & Shakers –
9 septembrie 2024

Sponsori & Parteneri Anuar ”Movers & Shakers 2024” Grupul de Presă MediaUno, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Institutul Național de Statistică și Asociația MediaUno organizează, la
Citește →