Produsul Intern Brut a crescut în primele şase luni cu 0,3% pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu semestrul I 2024, iar în trimestrul II 2025 a fost în termeni reali mai mare cu 1,2% raportat la trimestrul I, potrivit datelor provizorii (1) date vineri publicităţii de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat, în trimestrul II 2025, o creştere cu 0,3% pe seria brută şi cu 2,1% pe seria ajustată sezonier;
„Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2025 în varianta provizorie (1) faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 206 din 14 august 2025.”, precizează INS.
Potrivit statisticii, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 471,265 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,2% faţă de trimestrul I 2025 şi cu 2,1% faţă de trimestrul II 2024.
PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 931,879 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de semestrul I 2024.
Produsul Intern Brut, serie brută, estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 450,564 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de trimestrul II 2024.
Potrivit INS, PIB estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 826,338 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,3% faţă de semestrul I 2024.
INS menţionează că, la creşterea PIB, în semestrul I 2025 faţă de semestrul I 2024, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice: construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +5,6%; informaţiile şi comunicaţiile (+0,1%) cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,1%.
O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri: industria (-0,3%), cu o pondere de 16,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -1,5%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,1%), cu o pondere de 22,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a scăzut cu -0,2%; activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice;activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -2,9%.
Următoarele sectoare nu au contribuit la creşterea PIB: agricultura, silvicultura şi pescuitul cu o pondere de 1,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +1,7%; intermedierile financiare şi asigurările cu o pondere de 3,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a diminuat cu -0,4%; tranzacţiile imobiliare cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate a stagnat; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială cu o pondere de 14,0% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu +0,1%; activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii cu o pondere de 3,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,2%.
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,6% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,0%.
„Din punctul de vedere al utilizării PIB, evoluţia s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +1,4%, contribuind cu +0,9% la creşterea PIB; cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,2%, contribuind cu -0,3% la modificarea PIB; consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a diminuat cu -1,6%, contribuind cu -0,2% la modificarea PIB; formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu +2,0%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB. Exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-1,4%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +5,6% corelat cu o creştere mai lentă a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+2,8%).”, se mai arată în comunicatul INS.
