Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis joi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, nivel neschimbat din august 2024. Decizia vine în contextul în care rata anuală a inflației a crescut la 6,94% în octombrie, pe fondul scumpirii combustibililor și al majorării prețurilor unor produse alimentare.
Potrivit comunicatului transmis de banca centrală, Consiliul de administrație a decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
De asemenea, BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,50%, nivel nemodificat din august 2024
Decizia de menținere a dobânzilor a fost adoptată pe baza evaluărilor și a datelor economice disponibile, în condițiile unor incertitudini ridicate.
„Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an”, se arată în comunicatul băncii centrale.
BNR precizează că deciziile de politică monetară urmăresc asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră compatibilă cu realizarea unei creșteri economice sustenabile.
Instituția subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a implementării reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene.
Banca centrală anunță că va continua să monitorizeze atent evoluțiile interne și internaționale și că este pregătită să utilizeze instrumentele de politică monetară pentru îndeplinirea obiectivului privind stabilitatea prețurilor, în condițiile păstrării stabilității financiare.
Inflația a crescut la 6,94% în octombrie 2026
Potrivit BNR, rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august 2026, în principal ca urmare a scumpirii combustibililor și gazelor naturale.
În octombrie, inflația a continuat să crească, ajungând la 6,94%, pe fondul majorării prețurilor combustibililor și ale legumelor, fructelor și ouălor.
Pe ansamblul trimestrului III din 2026, rata anuală a inflației a consemnat însă o scădere substanțială față de nivelul de 10,42% înregistrat în iunie.
Această evoluție a fost determinată, în principal, de epuizarea efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor în lunile iulie și august 2025.
„Efectele de bază dezinflaționiste asociate celor două șocuri succesive pe partea ofertei au afectat prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC, cu precădere dinamica anuală a prețurilor energiei”, precizează BNR.
Banca centrală arată că influențele favorabile provenite din scăderea prețurilor legumelor, fructelor și ouălor au fost compensate integral de scumpirea semnificativă a combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului.
Inflația de bază CORE2 ajustat s-a menținut la 6,2%
Rata anuală a inflației CORE2 ajustat, indicator care exclude o serie de prețuri cu evoluții volatile și prețurile administrate, s-a menținut la 6,2% în septembrie 2026.
Față de sfârșitul trimestrului precedent, indicatorul s-a redus cu 2,1 puncte procentuale.
BNR explică această evoluție prin efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte din august 2025, prin scăderea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și prin slăbirea cererii de consum.
În sens contrar au acționat scumpirile combustibililor și energiei, evoluția cursului leu/euro, majorarea tarifelor de telecomunicații și creșterea prețurilor polițelor RCA.
Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator utilizat pentru comparații între statele Uniunii Europene, a coborât la 7% în octombrie 2026, de la 9,2% în iunie.
Totodată, rata medie anuală a inflației IPC s-a redus la 9% în octombrie, de la 9,8% în iunie, iar rata medie anuală calculată pe baza IAPC a scăzut la 8,3%, de la 8,6%.
Economia României a stagnat în trimestrul II din 2026
Datele analizate de BNR reconfirmă stagnarea activității economice în trimestrul II din 2026, după contracția de 0,1% înregistrată în primul trimestru, potrivit seriei statistice utilizate în analiza băncii centrale.
Această evoluție indică prelungirea tendinței de adâncire a deficitului de cerere agregată.
Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, contracția economică s-a redus la 0,2% în trimestrul II, de la 1,2% în primele trei luni ale anului.
BNR arată că această evoluție a fost susținută în principal de redresarea formării brute de capital fix, în timp ce consumul gospodăriilor populației și-a accentuat scăderea în termeni anuali.
În același timp, exportul net a avut o contribuție expansionistă ușor mai mare, însă deficitul balanței comerciale și deficitul de cont curent au revenit pe creștere în trimestrul II.
BNR anticipează o redresare moderată a economiei în a doua jumătate a anului
Cele mai recente date și analize ale băncii centrale indică o redresare moderată a activității economice pe ansamblul semestrului II din 2026, inclusiv cu o contribuție importantă din partea agriculturii.
BNR semnalează însă și o deteriorare a evoluției PIB în trimestrul III, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.
Vânzările cu amănuntul și-au înjumătățit declinul anual în trimestrul III, iar volumul lucrărilor de construcții a continuat să înregistreze creșteri anuale ridicate în lunile iulie și august.
Totodată, producția industrială și-a atenuat contracția față de perioada corespunzătoare a anului anterior.
Pe de altă parte, dinamica anuală a exporturilor de bunuri și servicii a rămas constantă în iulie și august, în timp ce importurile și-au accelerat creșterea.
În aceste condiții, deficitul comercial și deficitul de cont curent și-au intensificat creșterea anuală, după reducerea înregistrată în primul semestru.
Piața muncii: Numărul salariaților a scăzut ușor, iar șomajul a ajuns la 6,4%
Datele prezentate de BNR indică noi scăderi ușoare ale numărului de salariați din economie în lunile iulie și august 2026.
În schimb, rata șomajului calculată potrivit metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM) a coborât la 6,4% în trimestrul III, de la media de 6,8% înregistrată în trimestrul precedent.
Sondajele de specialitate arată că intențiile de angajare pe termen foarte scurt au scăzut în octombrie, după redresarea consemnată în trimestrul III.
În același timp, deficitul de forță de muncă raportat de companii a crescut în prima lună a trimestrului IV, întrerupând tendința descendentă din precedentele șase trimestre.
BNR mai arată că dinamica anuală a salariului brut nominal s-a accelerat în perioada iulie–septembrie 2026, inclusiv ca urmare a majorării salariului minim brut pe economie, dar a rămas la un nivel redus din perspectivă istorică.
Dobânzile interbancare și randamentele titlurilor de stat au rămas ridicate
Potrivit băncii centrale, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să crească în primele zile ale lunii octombrie 2026, menținându-se ulterior la niveluri semnificativ mai ridicate decât cele înregistrate în precedentele trei trimestre.
Randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat au corectat în prima jumătate a lunii octombrie o mare parte din creșterea consemnată în septembrie.
Ulterior, ajustarea descendentă s-a oprit, pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu și al creșterii aversiunii globale față de risc.
În aceeași perioadă, cursul de schimb leu/euro a înregistrat o corecție descendentă parțială, revenind apoi spre nivelurile atinse la începutul lunii octombrie.
Creditarea sectorului privat a crescut cu 8,2% în septembrie
Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 8,2% în septembrie 2026.
Potrivit BNR, componenta în lei a continuat să înregistreze o creștere lentă a dinamicii anuale, atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât și pe cel al populației.
În schimb, creditarea în valută și-a temperat ritmul de creștere.
Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR va avea loc pe 19 ianuarie 2027
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României se va reuni din nou pentru o ședință dedicată politicii monetare la 19 ianuarie 2027.
Până atunci, banca centrală va continua să monitorizeze evoluția inflației, activitatea economică, condițiile de pe piața financiară și riscurile generate de contextul internațional.
