Banca Națională a României (BNR) anticipează o ușoară creștere a ratei anuale a inflației în ultimele luni din 2026, urmată de o scădere graduală. Potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, aprobat joi de Consiliul de administrație al instituției, inflația ar urma să reintre în intervalul țintei abia în primul trimestru din 2028.
Evoluția prețurilor va fi influențată în continuare de scumpirea energiei și a combustibililor, de cursul de schimb al leului și de efectele consolidării bugetare asupra activității economice.
BNR estimează o nouă creștere a inflației la finalul anului 2026
Potrivit prognozei BNR, rata anuală a inflației va înregistra o ușoară creștere în ultimele luni ale anului, în principal ca urmare a scumpirilor recente ale combustibililor și energiei, dar și a evoluției cursului de schimb.
Ulterior, banca centrală anticipează o reducere treptată a inflației, pe fondul diminuării efectelor unor șocuri care au determinat creșteri importante de prețuri în 2026.
„Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației se va mări ușor în ultimele luni ale anului curent, în principal pe fondul influențelor așteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor și energiei și din evoluția cursului de schimb al leului”, se arată în comunicatul BNR.
Instituția precizează că procesul de dezinflație va fi susținut de efectele de bază asociate șocului energetic și secetei severe din 2026.
Un alt factor important îl reprezintă deficitul de cerere agregată, care este așteptat să se adâncească în a doua jumătate a anului 2026, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice.
Ulterior, deficitul de cerere ar urma să se restrângă treptat, dar să rămână pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior.
Inflația ar urma să revină în intervalul țintei în primul trimestru din 2028
Conform Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, BNR estimează că rata anuală a inflației va reveni în interiorul intervalului țintei în trimestrul I din 2028.
Această evoluție este condiționată de diminuarea presiunilor asupra prețurilor și de manifestarea efectelor dezinflaționiste ale factorilor economici fundamentali.
Prognoza indică astfel un proces gradual de reducere a inflației, fără o revenire rapidă la nivelurile urmărite de banca centrală.
Prețurile energiei și combustibililor rămân principalele riscuri pentru inflație
Banca Națională a României avertizează că evoluția prețurilor energiei electrice și a petrolului continuă să reprezinte o sursă importantă de incertitudine.
Modificările cotațiilor internaționale ale țițeiului pot influența prețurile altor materii prime, precum și costurile bunurilor intermediare și finale.
„Incertitudini și riscuri decurg însă pe mai departe din evoluția viitoare a prețului energiei electrice, precum și din traiectoria cotației țițeiului, cu implicații asupra cotațiilor altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri intermediare și finale”, precizează BNR.
Totodată, banca centrală atrage atenția asupra incertitudinilor legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.
Acestea trebuie analizate în contextul Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta economia României
BNR consideră că tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și criza energetică reprezintă în continuare riscuri semnificative pentru activitatea economică și pentru evoluția inflației pe termen mediu.
Potrivit instituției, aceste evoluții pot afecta puterea de cumpărare și încrederea consumatorilor, dar și activitatea și profiturile companiilor.
„Incertitudini și riscuri notabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
BNR arată că efectele se pot transmite inclusiv prin evoluția economiilor europene și mondiale, prin modificarea percepției de risc față de regiune și prin creșterea costurilor de finanțare.
Fondurile europene, esențiale pentru atenuarea efectelor consolidării bugetare
În acest context, BNR subliniază importanța absorbției și utilizării cât mai eficiente a fondurilor europene.
Potrivit băncii centrale, aceste resurse pot contrabalansa parțial efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
Fondurile europene sunt considerate importante și pentru implementarea reformelor structurale necesare economiei românești, inclusiv pentru susținerea tranziției energetice.
De asemenea, BNR apreciază că deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE) și Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed), precum și orientarea băncilor centrale din regiune, rămân relevante pentru evoluțiile economice și financiare.
Următoarea ședință de politică monetară a BNR, programată pentru 19 ianuarie 2027
Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României se va reuni din nou pentru o ședință dedicată politicii monetare la 19 ianuarie 2027.
Până atunci, evoluția prețurilor energiei, a cursului de schimb și a condițiilor economice interne și internaționale va rămâne relevantă pentru perspectivele inflației.
Potrivit prognozei prezentate în Raportul asupra inflației din noiembrie 2026, revenirea ratei anuale a inflației în intervalul țintei este anticipată pentru primul trimestru din 2028.
