Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat un prejudiciu total de peste 100 de milioane de lei în urma finalizării verificărilor într-un caz complex de fraudă fiscală, în care sunt vizate opt societăți comerciale controlate în fapt de același grup de persoane. Potrivit Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), mecanismul investigat includea operațiuni economice fictive, rambursări nejustificate de TVA, precum și fapte susceptibile de a constitui infracțiuni de evaziune fiscală, delapidare și spălare a banilor.
Într-un comunicat transmis joi, ANAF a anunțat că inspectorii antifraudă au finalizat investigațiile și verificările efectuate la entitățile implicate într-un caz prezentat inițial de instituție în martie 2026.
Potrivit autorităților fiscale, cele opt societăți ar fi fost utilizate pentru crearea unui circuit economic fictiv, prin care s-ar fi obținut ilegal sume de bani de la bugetul de stat, sub forma rambursărilor de TVA.
ANAF: Prejudiciu fiscal de peste 81 de milioane de lei și alte 19 milioane de lei din presupuse infracțiuni
Verificările efectuate de inspectorii DGAF au evidențiat un prejudiciu fiscal de peste 81 de milioane de lei, reprezentând obligații aferente TVA, impozitului pe profit, impozitului pe veniturile din alte surse, precum și taxelor și contribuțiilor salariale cu reținere la sursă.
La această sumă se adaugă un prejudiciu suplimentar de peste 19 milioane de lei, asociat faptelor investigate de delapidare și spălare a banilor.
„Din punct de vedere fiscal, prejudiciul identificat depășește 81 de milioane de lei, fiind reprezentat de obligații fiscale aferente TVA, impozitului pe profit, impozitului pe veniturile din alte surse, precum și taxelor și contribuțiilor salariale cu reținere la sursă. Totodată, investigațiile au evidențiat un prejudiciu suplimentar de peste 19 milioane de lei, asociat faptelor de delapidare și spălare a banilor. Astfel, prejudiciul total identificat în cauză depășește 100 de milioane de lei”, precizează ANAF.
Documentația și materialul probator rezultate în urma verificărilor au fost transmise organelor de urmărire penală competente.
Cum funcționa mecanismul de fraudă fiscală investigat de ANAF
Potrivit ANAF, inspectorii antifraudă au identificat un circuit tranzacțional construit prin intermediul unor societăți coordonate de același grup de persoane.
Acest mecanism presupunea facturarea și refacturarea unor servicii, mărfuri și materiale de construcții fără corespondent în operațiuni economice reale.
Operațiunile ar fi fost utilizate pentru exercitarea nejustificată a dreptului de deducere a TVA și obținerea unor rambursări sau compensări de la bugetul de stat.
„Acesta presupunea facturarea și refacturarea unor prestări de servicii, mărfuri și materiale de construcții care nu aveau corespondent în operațiuni economice reale. Prin intermediul acestor operațiuni au fost generate implicații fiscale, în special în ceea ce privește exercitarea nejustificată a dreptului de deducere a TVA, fiind obținute de societatea beneficiară rambursări sau compensări de la bugetul de stat în valoare de peste 26 de milioane de lei”, se menționează în comunicatul ANAF.
Inspectorii au identificat acest circuit suplimentar mecanismului de facturare și stornare a avansurilor, prezentat anterior în cadrul investigației.
Rambursări și compensări de TVA de peste 26 de milioane de lei
Conform rezultatelor verificărilor, prin intermediul operațiunilor economice fictive, societatea beneficiară ar fi obținut rambursări și compensări de TVA în valoare de peste 26 de milioane de lei.
Aceste sume reprezintă una dintre componentele mecanismului de fraudare investigat de autoritățile fiscale.
ANAF arată că operațiunile fără conținut economic real au generat implicații fiscale semnificative, în special prin deducerea nejustificată a TVA.
ANAF a identificat și un mecanism de delapidare prin cesionarea unor creanțe artificiale
Investigațiile DGAF au evidențiat și un presupus mecanism de delapidare, derulat la nivelul grupului de societăți.
Potrivit inspectorilor antifraudă, acesta presupunea crearea unor creanțe artificiale între entitățile controlate de aceleași persoane și cesionarea lor la valori subevaluate.
Operațiunile ar fi fost realizate în beneficiul unor persoane fizice și în detrimentul societăților comerciale implicate, precum și al partenerilor de bună-credință ai acestora.
ANAF precizează că aceste constatări au fost incluse în documentația transmisă instituțiilor competente pentru continuarea cercetărilor.
Opt societăți și 12 persoane fizice, vizate de investigațiile antifraudă
Potrivit ANAF, în cauza investigată au fost vizate opt persoane juridice și 12 persoane fizice.
După finalizarea verificărilor, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a transmis întregul material probator organelor de urmărire penală competente.
„Ca urmare a finalizării investigațiilor specifice, DGAF a transmis organelor de urmărire penală competente întreaga documentație și materialul probator rezultat din verificări, în vederea valorificării acestora potrivit competențelor legale”, precizează ANAF.
Instituția mai arată că aceleași entități fac obiectul unor cercetări penale și în legătură cu alte fapte, prezentate public într-un comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din 12 august 2026.
ANAF avertizează cumpărătorii de locuințe asupra ofertelor cu plata integrală în avans
În contextul acestui caz, Agenția Națională de Administrare Fiscală atrage atenția persoanelor interesate de achiziționarea unor imobile asupra riscurilor asociate ofertelor care condiționează reducerile substanțiale de preț de plata integrală în avans.
ANAF avertizează că asemenea tranzacții pot expune cumpărătorii la pierderi financiare importante, mai ales atunci când livrarea imobilului este promisă pentru o dată ulterioară.
„În lipsa unor garanții corespunzătoare și a verificării prealabile a documentelor și a situației juridice a imobilului, astfel de tranzacții pot genera riscuri financiare semnificative și pot ascunde mecanisme frauduloase”, avertizează ANAF.
Instituția subliniază, totodată, importanța respectării obligațiilor fiscale și a evitării operațiunilor economice fără conținut real, utilizate pentru obținerea unor avantaje fiscale necuvenite sau pentru prejudicierea bugetului de stat.
