România are nevoie de un parcurs ferm de consolidare fiscal-bugetară, susținut de investiții, fonduri europene și reforme care să permită relansarea creșterii economice, a afirmat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. Acesta a avertizat asupra ritmului accelerat de acumulare a datoriei publice și a presiunii exercitate de cheltuielile cu dobânzile, prevăzute în buget la 3% din PIB.
Mesajele au fost transmise la evenimentul de lansare a celui de-al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@BNR, organizat la sediul băncii centrale. Discursul a fost publicat pe site-ul lui Cosmin Marinescu, la 29 septembrie, sub titlul „Sustenabilitatea financiară: de la deficite la convergență nominală”.
Dobânzile, o presiune tot mai mare asupra bugetului
Potrivit viceguvernatorului BNR, ritmul de creștere a datoriei publice din ultimii ani a fost triplu față de cel înregistrat înaintea pandemiei. Această evoluție se reflectă direct în costurile suportate de buget.
„Consecințele sunt imediate: cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem”, a declarat Cosmin Marinescu.
În privința veniturilor, el a pledat pentru reducerea consecventă a deficitului de încasare a TVA și pentru un cadru fiscal predictibil.
„Bugetul public trebuie curățat de necunoscute și de compromisuri. De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA. Iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de forța esențială a predictibilității”, a subliniat viceguvernatorul.
Investițiile și fondurile europene trebuie să susțină creșterea economică
Una dintre principalele provocări identificate de Cosmin Marinescu este realizarea ajustării bugetare fără afectarea semnificativă și de durată a economiei. În opinia sa, răspunsul depinde în mare măsură de modul în care sunt cheltuiți banii publici.
„Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creșterea economică? Răspunsul ține, în bună măsură, de calitatea cheltuielilor publice, pentru ca investițiile și fondurile europene să întrețină o creștere economică robustă”, a explicat acesta.
Viceguvernatorul a arătat că, după doi ani consecutivi de creștere economică sub 1%, România are nevoie de o revigorare care să contribuie inclusiv la temperarea deficitelor și a poverii datoriei publice.
Sănătatea, educația și apărarea se numără printre domeniile care ar trebui prioritizate, prin contribuția lor la calitatea vieții și la reziliența pe termen lung. Marinescu a atras atenția și asupra consecințelor finanțării insuficiente a educației pentru pregătirea tinerilor și competitivitatea capitalului uman.
Totodată, el a susținut că reformele trebuie gândite în raport cu echitatea socială și cu evoluțiile demografice, care vor accentua presiunile asupra sistemului public de pensii. În acest context, a evidențiat rolul fondurilor private de pensii în atenuarea constrângerilor pe termen lung.
Disciplina financiară, necesară atât în companiile de stat, cât și în sectorul privat
Dependența multor companii de stat de bugetul public reprezintă, în evaluarea viceguvernatorului BNR, un risc pentru finanțele publice și pentru buna funcționare a pieței. El a susținut aplicarea guvernanței corporative în acord cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE.
În sectorul privat, problemele semnalate includ disciplina slabă a plăților, arieratele persistente, subcapitalizarea și existența unor firme active fără salariați. Aceste vulnerabilități distorsionează concurența și limitează accesul la finanțare, a explicat Marinescu.
Oficialul a evidențiat și un paradox al economiei românești: deși indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitate a activelor confirmă capacitatea băncilor de a credita economia, România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești se află printre cele mai îndatorate.
În acest context, el a menționat costurile ridicate de finanțare, utilizarea creditului comercial și finanțările de la firmele-mamă, arătând că mediul de afaceri resimte decalaje importante de competitivitate.
Rezervele valutare nu pot înlocui corectarea dezechilibrelor
Cosmin Marinescu a atras atenția că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, nivel pe care îl situează dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc.
Deși lichiditatea externă rămâne adecvată, susținută de rezerve internaționale solide, această protecție nu elimină nevoia reformelor.
„Dar marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească: ea nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor”, a avertizat viceguvernatorul BNR.
Convergența economică și încrederea investitorilor depind de reforme și stabilitate
În viziunea lui Cosmin Marinescu, criteriile de convergență nominală sunt indicatori fundamentali ai sănătății economiei. România trebuie să găsească modalitatea de a îmbina apropierea de nivelul de dezvoltare al economiilor europene cu menținerea echilibrelor financiare.
„De aceea trebuie să ne gândim cum reușim să împletim viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă”, a afirmat acesta.
Viceguvernatorul a pledat pentru un model de creștere bazat pe productivitate, investiții și inovare, subliniind rolul capitalului privat și al mediului antreprenorial în fundamentarea unor decizii economice realiste.
Referindu-se la contextul politic, Marinescu a remarcat existența unor semne bune ale consolidării bugetare, recunoscute și de agențiile de rating, dar a avertizat că prelungirea crizei politice devine tot mai problematică.
„Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încrederea economică. Este și așteptarea legitimă a mediului financiar și investițional, intern și extern, dar și a mediului antreprenorial românesc”, a subliniat Cosmin Marinescu.
