Prof. univ. dr. Anca Streinu-Cercel, profesor de boli infecțioase la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, senior specialist în boli infecțioase la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” și membru asociat al Academiei Oamenilor de Știință din România, a vorbit despre provocările generate de bolile infecțioase rare și despre riscurile emergente asociate hantavirusurilor, în cadrul conferinței „Advancing Hope: Global Perspectives on Rare Diseases”, organizată la Institutul „Matei Balș”, în cadrul „Bucharest Leaders’ Summit: United for a Better World”.
Intervenția medicului a venit în contextul preocupărilor internaționale generate de cazurile recente de hantavirus mediatizate la nivel global, dar și al dezbaterilor privind capacitatea sistemelor medicale de a diagnostica și răspunde rapid în fața unor patologii rare și emergente.
„Bolile rare nu înseamnă că pot fi ignorate”
Prof. dr. Anca Streinu-Cercel a explicat că, în mod tradițional, bolile rare infecțioase erau considerate patologii izolate, întâlnite sporadic, însă globalizarea și mobilitatea internațională schimbă rapid această perspectivă.
„În general, când vorbeam despre bolile rare și de partea de infecțioase, mă refeream la o patologie care era dragă nouă. Adică acele câteva cazuri, cum ar fi melioidoza, pe care o diagnosticam – un caz la 100 de mii –, venit din călătorii în alte zone, sau infecția cu HPV, care este un alt virus și care este inclus în proiectele despre care ați menționat mai devreme și prin care vrem să aflăm mai multe despre distribuția lui la nivelul României”, a afirmat specialistul.
Medicul a explicat că, în contextul actual, atenția sa s-a îndreptat către hantavirusuri, tocmai din cauza îngrijorărilor generate de cazurile apărute în spațiul public.
„Astăzi mă gândeam că aș putea să vorbesc despre hantavirus. Și de ce aș face acest lucru? Pentru că, de dimineață, cred că am primit nenumărate mesaje care mă întrebau: «Mai zbor cu avionul? Mă duc în vacanță? Iau trenul? Pot să îmi anulez planurile în viitorul apropiat?»”, a spus Anca Streinu-Cercel.
Aceasta a subliniat că, deși hantavirusul este o boală rară, acest lucru nu înseamnă că poate fi ignorată.
„M-am gândit că ar fi important să spunem că, de fapt, este o boală rară, dacă ar fi să ne uităm la incidențe. Vorbim de mai puțin de 10.000, maximum 100.000 de cazuri anual în întreaga lume. În Europa este rară – mai puțin de 1.000 de cazuri. (…) Ideea era că ceea ce este rar, ca boală rară, nu este neapărat o problemă pe care putem să o ignorăm. De aceea am spus că rar nu este neapărat irelevant”, a afirmat profesorul universitar.
„Călătoriile internaționale ne aduc agenți infecțioși noi”
Prof. dr. Streinu-Cercel a explicat că mobilitatea globală favorizează apariția și răspândirea unor agenți infecțioși noi, inclusiv a unor virusuri considerate rare până acum.
„Mesajul important este că călătoriile internaționale, cum este și cazul care este mediatizat în acest moment, ne aduc acei noi agenți la care noi trebuie să ne gândim, pentru că bolile infecțioase sunt cu distribuție internațională. Călătoriile sunt principalul factor care poate să modifice acest lucru”, a spus specialistul.
Medicul a atras atenția și asupra faptului că populația îmbătrânită și numărul tot mai mare de persoane imunodeprimate schimbă tabloul epidemiologic.
„Faptul că trăim mai mult, deși este un lucru bun, înseamnă și că avem mai mulți pacienți cu cauze de imunodepresie, mai predispuși la infecții pe care până acum nu le consideram grave pentru noi”, a explicat aceasta.
Transmiterea hantavirusului și riscurile reale
În cadrul conferinței, Anca Streinu-Cercel a prezentat caracteristicile hantavirusurilor și diferențele dintre tulpinile europene și cele din America de Sud.
„Hantavirusul face parte dintr-o familie de virusuri care poate da orice fel de simptomatologie pe care o întâlnim în bolile infecțioase: puțină febră, dureri articulare, musculare, sindrom pseudogripal. Dar este legat de acele animăluțe pe care nu ni le dorim animale de companie, și anume șobolanii, care din păcate au o distribuție globală în creștere”, a afirmat medicul.
Profesorul universitar a explicat că tulpinile europene produc în principal afectare renală, în timp ce variantele sud-americane pot genera afectare pulmonară severă.
„Cele care vin din America de Sud sunt asociate mai frecvent cu afectarea pulmonară. Al nostru dă afectare renală, ca să spun așa, pentru ceea ce avem noi în Europa”, a precizat aceasta.
Totodată, Anca Streinu-Cercel a atras atenția asupra modului de transmitere.
„Expunerea este prin contact cu dejecțiile acestor animale, care pot fi prezente atât în alimente, cât și în sistemele de ventilație. De aici și discuțiile despre călătoriile cu vase de croazieră”, a explicat specialistul.
„Trebuie să ne gândim să testăm și astfel de boli rare”
Prof. dr. Anca Streinu-Cercel a avertizat că bolile rare infecțioase pot mima numeroase alte afecțiuni și tocmai de aceea medicii trebuie să ia în calcul inclusiv aceste diagnostice.
„Aceste infecții pot să mimeze orice alte infecții și atunci trebuie să ne ducem cu gândul să testăm și astfel de boli rare prin tehnici moleculare”, a declarat aceasta.
Medicul a anunțat că laboratorul Institutului „Matei Balș” își propune dezvoltarea capacității de diagnostic pentru hantavirus.
„Inclusiv laboratorul nostru va dezvolta această tehnică, achiziționând primeri pentru a putea testa. În momentul de față nu putem spune că facem acest lucru”, a precizat profesorul universitar.
În final, Anca Streinu-Cercel a subliniat importanța colaborărilor europene și internaționale în domeniul bolilor emergente.
„România, prin bolile infecțioase, face parte din această rețea care se numește Be Ready, în care institutul nostru este parte în ceea ce înseamnă European Preparedness pentru boli, alături de Institutul Pasteur și de Alianța ANRS din Franța, astfel încât să putem să fim aduși la zi cu aceste lucruri cât mai rapid și să putem să vorbim despre ele în contextul actual”, a concluzionat prof. dr. Anca Streinu-Cercel.
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de Anca Streinu-Cercel:
„profesor-universitar, dr. Anca Streinu Cercel, profesor boli infecțioase, Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, București, senior specialist boli infecțioase, Institutul Național de Boli Infecțioase, profesor dr. Matei Balș, membru asociat, Academia Oamenilor de Știință din România
Pentru că, în general, când vorbeam de bolile rale și de partea de infecțioase, mă referam la o patologie care era dragă nouă. Adică, acele câteva cazuri, cum ar fi meiloidoza pe care o diagnosticam, un caz la 100 de mii venit din călătorii în alte zone, sau infecția cu HPV, care este un alt virus, care este inclus în proiectele despre care ați menționat mai devreme și prin care vrem să aflăm mai multe despre distribuția lui la nivelul româniei. Dar astăzi mă gândiseam că aș putea să vorbesc despre hantavirus.
Și de ce aș face acest lucru? Pentru că, de dimineață, cred că am primit nenumărate mesaje care mă întrebau, eu mai zbor cu avionul, eu mă duc în vacanță, eu iau trenul, sau dacă pot să îmi anulez planurile în viitorul apropiat. Și atunci, făcând și eu un research foarte scurt în această dimineață referitor la hantavirus, m-am gândit că ar fi important să spunem că, de fapt, este o boală rară, dacă ar fi să ne uităm la incidențe, vorbim de mai puțin de 10.000, maxim 100.000 de cazuri anual în întreaga lume, în Europa este rară mai puțin de 1.000 de cazuri. Și aici vorbim de hantavirusul nostru din regiunea europeană, care are altă afectare decât cel care este la știri în momentul de față, care este cel din America de Sur, și care are afectarea pulmonară.
Al nostru da afectarea renală, ca să spun așa, dacă îl pot denumi, și într-adevăr punem un diagnostic. Vă mulțumesc, dacă îmi dați și mai departe. Ideea era că ceea ce este rar, ca boală rară, nu este neapărat o problemă pe care putem să o ignorăm, de aceea am spus că rar nu este neapărat irrelevant și că mesajul ok este că călătoriile internaționale, cum este și cazul care este mediatizat în acest moment, ne aduc acei noi agenți la care noi trebuie să ne gândim, pentru că bolile infecțioase sunt cu distribuție internațională.
Și atunci, călătoriile sunt principalul factor care poate să modifice acest lucru și faptul că trăim mai mult. Dacă până acum spuneam că e un lucru bun faptul că trăim mai mult, pare că trăim mai mult cu cauza de imunodepresie, avem mai mulți pacienți care sunt mai predispuși la infecții care până acum nu le consideram a fi niște infecții grave pentru noi. Și atunci, ce am să punctez referitor la hantavirus este că face parte dintr-o familie de virusuri.
Este o familie de virusuri care are orice fel de simptomatologie pe care o întâlnim în bolile infecțioase, adică un pic de febră, un pic de durere articulare, musculare, partea de sindrom pseudo-gripal se întâlnește și de această dată, dar este legat de acele animăluțe pe care nu ni le dorim a fi animale de companie și anume șobolanii, care din păcate au o distribuție la nivel global în creștere. Și de aici și denumirea de hantavirusuri și cu transmitere. Așa cum spuneam, ele pot să fie cu afectare pulmonară, mai frecvent pentru virusurile care vin din America de Sud sau afectarea renală, pentru ceea ce avem noi cazuri cu transmitere în Europa, pentru că și noi avem șobolani.
Și atunci, într-adevăr, le considerăm a fi acele cazuri rare în momentul în care avem afecțiuni multiple și în momentul în care vorbim de expunere. Expunerea este prin contact cu dejectele acestor animale care pot să fie prezente atât în alimente cât și în ventilație, de aici și călătoria cu vasul de croazier. Severitatea depinde foarte mult de pacient și de statusul lui imun, iar perioada de incubație depinde și ea.
De aceea este important să ne cunoaștem pacienții, dar să ne gândim că am putea să testăm. Și am să punctez aici că recomandările pe site-ul Organizației Mondiale a Sănătății sunt acelea de a ne spăla pe mâini, ceea ce este un lucru foarte important, de a elimina rozătoarele, un lucru dificil, dacă ar fi să ne uităm la ce se întâmplă în momentul de față și acelea de a evita curățenia, aceea pe care trebuie să o evităm în spitale, adică nu dăm cu mătura pentru că ridicăm tot acel praf pe care dacă îl inhalăm avem și forma pulmonară despre care vorbim în momentul de față. Și atunci, ce m-a interesat pe mine este că se vorbește de transmitere interumană, deci fără vectorul pe care îl avem, fără șobolan.
Și avem câteva tulpini care ne dau această transmitere. Unul dintre variantele acestui virus pot să facă această transmitere și atunci, între cazurile clasice pe care le vedeți aici, există o singură tulpină, cea din America de Sud, care se poate transmite interuman de aici și alerta Organizației Mondiale a Sănătății și faptul că vasul încă nu este ancorat într-un port tocmai datorită acestui risc. Am făcut un review de literatură, sunt puține cazuri de transmitere de la om la om, acesta este singurul caz despre care se vorbește, în majoritatea cazurilor avem încă nevoie de șobolani și de prezența lui.
Și am să închei spunând că dacă vorbim astăzi de o alertă de o boală rară, ele se întâmplă frecvent, dar nu trebuie să uităm că aceste infecții pot să mimeze orice alte infecții și atunci trebuie să ne ducem cu gândul să testăm și astfel de boli rare prin tehnici moleculare și într-adevăr, inclusiv laboratorul nostru va dezvolta această tehnică, achiziționând primer pentru a putea testa. În momentul de față nu putem spune că facem acest lucru. Și atunci e important când ne gândim la infecțiile rare, pentru că tema mea sunt infecțiile rare, să urmăm ceea ce ne recomandă CDC-ul, care e un forum superior, să vrem să știm, astfel încât să ne gândim în afara bolilor pe care le testăm uzual și neapărat să avem un laborator care să ne susțină de ei și parteneriatele care le avem și după aceea noi, ca medii, să și tratăm dacă se poate aceste infecții.
Da, au mortalitate mare cele cu transmitere pulmonară de ei și de cesele despre care s-a vorbit, dar România, prin bolile infecțioase, face parte în această rețea care se numește Be Ready, în care institutul nostru este parte în ceea ce înseamnă European Preparedness pentru boli, alături de Institutul Pasteur, alături de Alianța NRS-ul din Franța, astfel încât să putem să fim aduși la zi cu aceste lucruri cât mai rapid și să putem să vorbim despre ele în contextul actual.”
