Societatea Naţională a Sării (Salrom) a respins afirmaţiile recente ale ministrului Economiei, Irineu Darău, care descriu compania drept „un caz de neasumare a responsabilităţii” şi „consideră necesare o serie de clarificări bazate pe date obiective şi verificabile”.
„Performanţa economică reflectă responsabilitate, nu ‘neasumare’. Evoluţia Salrom din ultimii patru ani demonstrează un model economic solid şi o gestionare responsabilă a resurselor publice. În 2021, compania înregistra o cifră de afaceri de aproximativ 360 milioane lei şi un profit net de circa 60 milioane lei. În 2022, veniturile au crescut la aproape 500 milioane lei, iar profitul a depăşit 140 milioane lei. În 2023, profitul s-a menţinut la un nivel ridicat, în jurul a 150 milioane lei. În 2024, SALROM a continuat să performeze, cu o cifră de afaceri de peste 450 milioane lei şi un profit de peste 130 milioane lei. Concomitent, în aceeaşi perioadă, Salrom a făcut investiţii de aproximativ 400 milioane lei”, se scrie în comunicatul societăţii.
În opinia conducerii Salrom, rezultatele nu sunt conjuncturale, ci reflectă disciplină financiară şi capacitatea managerială constantă de a genera valoare.
„În mod constant, aproximativ 90% din profitul realizat a fost distribuit către Statul Român (51%) şi Fondul Proprietatea (49%) sub formă de dividende, confirmând rolul Salrom ca furnizor net de resurse la bugetul public”, se mai spune în comunicat.
De asemenea, Salrom respinge „categoric” ideea că ar fi oferit explicaţii simpliste în cazul dezastrului natural de la Praid şi consideră că situaţia de la salină este rezultatul inacţiunii repetate a Administraţiei Naţionale Apele Române (ANAR) şi a Conversmin S.A (societate aflată sub tutela Ministerului Economiei).
Salrom menţionează că factorii naturali care afectează cursurile de apă, inclusiv intervenţiile faunei (precum coloniile de castori), au fost semnalate, începând din 2013 până în prezent, în mod repetat în documente oficiale ale autorităţilor competente în gospodărirea apelor, precum şi mass-media. De asemenea, lipsa unor lucrări de investiţii şi întreţinere în infrastructura hidrotehnică a contribuit şi contribuie în continuare la vulnerabilităţile existente.
„Până în prezent, singura entitate care a realizat şi continuă să realizeze investiţii concrete pentru punerea în siguranţă a zăcământului şi pentru redeschiderea activităţii la Salina Praid este Salrom”, mai arată sursa citată.
În ceea ce priveşte referirile la „mijloace legale” şi la responsabilitatea conducerii, Salrom subliniază că, orice evaluare trebuie realizată cu respectarea strictă a cadrului legal aplicabil. În acest sens, se menţionează că în ultimele şase luni au existat modificări succesive în structura Consiliului de Administraţie al Salrom, inclusiv situaţii în care au fost desemnaţi membri care nu îndeplineau condiţiile minime prevăzute de legislaţia în vigoare.
„Ne întrebăm dacă nu cumva, noile atacuri ale decidenţilor guvernamentali asupra uneia dintre puţinele companii profitabile ale Statului Român nu au legătură cu investiţiile de peste 600 milioane euro în exploatarea şi procesarea grafitului, care vor genera venituri estimate la peste două miliarde de euro. Probabil că nici menţionarea Salrom în lista companiilor scoase ‘la mezat’ nu este deloc întâmplătoare. De altfel, cei peste 1.300 de angajaţi ai Salrom se aşteaptă ca Statul Român să-şi majoreze participaţia pentru a-şi proteja interesele într-o companie de interes strategic”, se mai arată în comunicat.
