Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

INS anunță că numărul locuinţelor date în folosinţă a scăzut cu 4,7%

Numărul locuinţelor date în folosinţă la nivel naţional a scăzut, în primele nouă luni ale acestui an, până la 40.322 de unităţi, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, când numărul acestora era de 42.312, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate vineri.

Conform statisticii oficiale, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 54,3% din totalul locuinţelor finalizate.

Repartiţia pe surse de finanţare a locuinţelor finalizate relevă faptul că, în intervalul de referinţă, a scăzut numărul locuinţelor realizate din fonduri private (-2.126 unităţi), în schimb a crescut numărul locuinţelor realizate din fonduri publice (+136).

Ca distribuţie în profil regional, în primele nouă luni ale acestui an, a fost înregistrată o scădere a numărului locuinţelor finalizate în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-868), Nord-Vest (-614), Vest (-341), Sud-Muntenia (-233), Sud-Est (-223) şi Sud-Vest Oltenia (-215).

În acelaşi timp, creşteri au fost consemnate în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+448) şi Nord-Est (+56).

Potrivit sursei citate, în trimestrul III din anul curent, mediul urban a deţinut o pondere de 53,1% din totalul locuinţelor finalizate, iar ca repartiţie în funcţie de fondurile de finanţare, numărul locuinţelor realizate din fonduri private s-a diminuat cu 856 de unităţi, dar crescut cel din fonduri publice (+193).

Distribuţia în profil regional, la nivel comparativ T3 din 2025 faţă de T3 din 2024, evidenţiază o scădere a numărului locuinţelor terminate în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (-644), Nord-Est (-351), Centru (-293), Sud-Vest Oltenia (-75), Sud-Muntenia (-33) şi Sud-Est (-11).

Pe de altă parte, s-au înregistrat creşteri în regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov (+687) şi Vest (+57).

Articole similare

Prof. univ. dr. Ruxandra Jurcuț: ‘Bolile cardiovasculare rare nu sunt rare în practica noastră. Avem peste 2.000 de pacienți în îngrijire și o rețea națională în plină dezvoltare’

Prof. univ. dr. Ruxandra Jurcuț, medic primar cardiolog la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” și profesor universitar la UMF „Carol
Citește →

Prof. univ. dr. Dana Craiu: ‘Bolile rare neurologice nu se termină la 18 ani. România are nevoie urgentă de protocoale de tranziție și de o rețea națională pentru pacienți’

Prof. univ. dr. Dana Craiu, medic primar neurologie pediatrică în cadrul Centrului de Expertiză pentru Boli Rare al Spitalului Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru
Citește →

Prof. univ. dr. Anca Streinu-Cercel, avertisment la Bucharest Leaders’ Summit despre hantavirus: ‘Bolile rare nu sunt irelevante. Călătoriile internaționale ne aduc agenți infecțioși noi la care trebuie să ne gândim’

Prof. univ. dr. Anca Streinu-Cercel, profesor de boli infecțioase la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, senior specialist în boli infecțioase la
Citește →