Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, miercuri, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunţat banca centrală printr-un comunicat.
De asemenea, CA al BNR a hotărât păstrarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
„Deciziile CA al BNR vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de Administraţie reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru stabilitatea macroeconomică şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare”, se arată în comunicat.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a crescut în iulie 2025 la 7,84%, de la 5,66% în iunie, iar în august a urcat la 9,85%, peste nivelul prognozat, în contextul expirării schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. Efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice.
La rândul ei, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a accelerat creşterea mai mult decât s-a anticipat, mărindu-se în august la 7,9%, de la 5,7% în iunie. Evoluţia reflectă transferarea într-o foarte mare măsură a majorării cotelor de TVA asupra preţurilor de consum, inclusiv pe fondul rezilienţei cererii pe anumite segmente şi al nivelului crescut al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Influenţe suplimentare moderate au venit din mărirea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi din dinamica încă ridicată a costurilor salariale, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice şi combustibililor.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a crescut în august 2025 la 8,5%, de la 5,8% în iunie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s a mărit la 5,7% în august, de la 5,1% în iunie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 5,6% în august, de la 5,3% în iunie 2025.
Activitatea economică şi-a accelerat semnificativ creşterea în trimestrul II 2025, la 1,2%, după încetinirea acesteia la 0,1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce face probabilă o adâncire mai modestă a deficitului de cerere agregată pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipată.
Totodată, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB şi-a stopat descreşterea în trimestrul II 2025, menţinându-se la 0,3%. Cererea internă şi-a accentuat însă pierderea de ritm, în condiţiile în care dinamica anuală a formării brute de capital fix a reintrat uşor în teritoriul negativ, după saltul amplu consemnat în trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodăriilor populaţiei a înregistrat o nouă scădere, însă doar marginală.
În schimb, evoluţia exportului net şi-a redus considerabil impactul contracţionist în trimestrul II 2025, ca urmare a divergenţei conturate între continuarea creşterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri şi servicii şi scăderea notabilă consemnată de cea a volumului importurilor. Pe acest fond, deficitul comercial şi cel de cont curent şi-au încetinit puternic creşterea în termeni anuali, în cel din urmă caz şi cu aportul ameliorării balanţei veniturilor secundare.
Potrivit BNR, cele mai recente date şi analize indică o cvasi-stagnare a activităţii economice pe ansamblul semestrului II 2025, asociată însă cu o creştere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul III, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Astfel, în intervalul iulie-august, vânzările cu amănuntul au continuat să-şi încetinească creşterea faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce, dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii a consemnat un salt deosebit de amplu în luna iulie, iar producţia industrială a înregistrat o creştere notabilă în termeni anuali. În acelaşi timp, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a mărit decalajul pozitiv faţă de cea a importurilor, reducându-se relativ mai modest faţă de trimestrul precedent. În aceste condiţii, deficitul comercial s-a comprimat uşor în iulie în raport cu perioada similară a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrâns consistent, inclusiv pe fondul evoluţiilor pozitive de la nivelul balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile iunie şi iulie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului iulie-august, după ce a crescut şi s-a menţinut în trimestrele I şi II la o valoare medie de 6%. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat întrucâtva în septembrie, după slăbirea abruptă din iulie-august, dar exclusiv pe seama evoluţiilor din comerţ, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii a înregistrat o creştere pe ansamblului trimestrului III, mult inferioară însă declinului suferit în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a prelungit descreşterea în prima lună a trimestrului III, iar cea a costului unitar cu forţa de muncă din industrie a înregistrat o nouă scădere semnificativă, rămânând însă relativ ridicate.
BNR menţionează că principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă pe ansamblul intervalului august-septembrie 2025, dar relativ lent, rămânând vizibil peste nivelurile din luna aprilie. În acelaşi timp, randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mică ajustare ascendentă la mijlocul trimestrului III, şi au tins apoi să se menţină pe noul palier. Cursul de schimb leu/euro a avut o evoluţie relativ fluctuantă în august-septembrie 2025, în contextul revizuirilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de configurarea şi adoptarea celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective. În raport cu dolarul SUA, leul a slăbit întrucâtva în august, dar s-a întărit vizibil ulterior, dată fiind reluarea trendului general de depreciere a monedei americane pe piaţa financiară internaţională.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat şi-a prelungit descreşterea în primele două luni ale trimestrului III 2025, ajungând la 8,0% în august, de la 9,1% în iunie, în condiţiile în care noile scăderi de ritm consemnate în acest interval de componenta în lei, cu precădere pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, au fost doar parţial contrabalansate de accelerarea ascensiunii variaţiei creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat astfel să se reducă, ajungând la 69,3% în august 2025, de la 69,7% în iunie.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de miercuri va fi publicată pe website-ul BNR în data de 20 octombrie 2025, la ora 15:00. Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 12 noiembrie 2025.
Banca centrală a decis anul trecut, în două rânduri, scăderea ratei dobânzii cheie, în luna iulie, de la 7% pe an la 6,75% pe an, şi în luna august la 6,5% pe an. Dobânda cheie era nemodificată din luna ianuarie 2023.
