Ministerul Energiei a înaintat Executivului un memorandum cu cinci măsuri de reformă a pieţei de energie pe termen scurt, menite să asigure preţuri corecte pentru consumatorii finali, un document realizat în conformitate cu contextul european, directivele Comisiei Europene, recomandările Eurelectric, Agenţia pentru Cooperarea Reglementatorilor din Domeniul Energiei (ACER) şi Agenţiei Internaţionale a Energiei (IEA).
Potrivit memorandumului, prima măsură vizează implementarea mecanismului Market Maker, pentru creşterea lichidităţii pieţei şi transparenţă în formarea preţurilor. Mecanismul Market Maker, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 15/29 aprilie 2025 şi aplicabil pieţelor de energie electrică din 1 iulie 2025 şi pieţelor centralizate de gaze naturale din 1 aprilie 2026, va fi operaţionalizat rapid pentru a asigura lichiditatea pieţei şi transparenţa formării preţurilor, cu implementare estimată în 0-3 luni şi beneficii vizibile în 3-6 luni.
Operatorii pieţelor de energie electrică să finalizeze infrastructura de implementare, iar Ministerul Energiei să încurajeze companiile unde este acţionar majoritar pentru a participa activ.
O a doua măsură vizează extinderea mecanismelor de garantare a tranzacţiilor de energie realizate pe piaţa angro. Aceasta presupune ca suplimentar garanţiilor minime stabilite de ANRE în iulie 2025 (5% pentru livrări cu durata mai mare de 6 luni şi 10% pentru livrări cu durata mai mică de 6 luni, precum şi un termen de plată de 15 zile), Ministerul Energiei să accelereze implementarea contrapărţii centrale naţionale CCP-RO. Aceasta va reduce riscul speculativ şi va întări încrederea în piaţa de energie electrică, asumându-se riscul de contraparte doar la nivelul CCP-RO, reglementată şi monitorizată de ASF, BNR şi ESMA. Operaţionalizarea CCP-RO este estimată în 6-12 luni, cu beneficii vizibile pentru stabilitatea pieţei în 12-24 luni.
În ceea ce priveşte optimizarea costurilor de achiziţie a energiei pentru consum propriu tehnologic (CPT), Ministerul Energiei propune implementarea unui mecanism de achizitor unic pentru CPT, în conformitate cu recomandările IEA, pentru a reduce costurile şi, implicit, tarifele de distribuţie plătite de consumatorii finali. În prezent, costurile cu achiziţia energiei pentru consumul propriu tehnologic (CPT) al operatorilor de distribuţie reprezintă 20%-25% din costul total. Modificările legislative şi metodologia de implementare vor fi realizate în 0-3 luni, cu beneficii vizibile estimate în 12-24 luni.
Potrivit documentului, cea de-a patra măsură se referă la preţuri dinamice/diferenţiate şi implementarea masivă a contorizării inteligente.
Ministerul Energiei precizează că în contextul tranziţiei energetice şi al creşterii ponderii energiei regenerabile, România trebuie să accelereze implementarea tarifelor dinamice, conform recomandărilor Comisiei Europene şi Eurelectric. Creşterea producţiei de energie solară a schimbat curba de consum a Sistemului Energetic Naţional (SEN), cu vârfuri în orele dimineţii (6:00 – 11:00) şi serii (18:00 – 22:00), iar cea mai ieftină energie se produce între orele 11:00 – 18:00. De exemplu, pe 13 august 2025, între 11:00 şi 13:00 preţul energiei a fost între 34 şi 52 RON/MWh, în timp ce în intervalul de vârf de seară a ajuns între 700 şi 1.500 RON/MWh, ceea ce creşte necesarul de import de energie şi face ca preţul mediu din România să fie printre cele mai mari din UE.
Analiza consumului arată că 16% dintre locurile de consum casnic generează 43% din consumul total, ceea ce subliniază necesitatea aplicării tarifelor diferenţiate şi a sistemelor de măsurare inteligentă (SMI), care acoperă în prezent circa 32% din totalul contoarelor. Implementarea tarifelor dinamice şi a SMI poate reduce factura de energie cu până la 24% şi poate diminua importurile la preţuri mari.
Măsurile propuse includ completarea regulamentului ANRE pentru furnizorii cu peste 200.000 de clienţi, astfel încât aceştia să ofere soluţii digitale pentru monitorizarea şi accesarea tarifelor dinamice în timp real. Fondurile nerambursabile europene, în valoare de 150 milioane euro, vor sprijini instalarea de contoare inteligente şi dezvoltarea de soluţii digitale. Termenul de implementare este de 0-12 luni, cu beneficii vizibile estimate în 12-24 luni, creând premisele pentru o piaţă mai eficientă şi mai echilibrată.
Nu în ultimul rând, memorandumul prevede o măsură referitoare la coerenţa în ceea ce înseamnă eficienţă energetică în sectorul economic, public şi rezidenţial.
Astfel, programele de eficienţă energetică trebuie consolidate sub o coordonare unică, conform recomandărilor Comisiei Europene privind utilizarea eficientă a fondurilor, prin crearea unui task-force interministerial care să maximizeze impactul investiţiilor şi să reducă consumul de energie pe termen lung. Acest mecanism va centraliza monitorizarea şi gestionarea fondurilor alocate de Ministerul Energiei, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, asigurând o utilizare eficientă a resurselor şi coordonarea tuturor programelor de eficienţă energetică.
Ministerul Energiei va fi desemnat coordonator principal, responsabil cu implementarea măsurilor propuse pentru reformarea pieţei de energie electrică pe termen scurt, conform etapelor planificate anterior, iar task-force-ul va facilita o monitorizare centralizată şi transparentă a progresului investiţiilor în eficienţă energetică.
