Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a încasat suma de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni lansate pe piețele internaționale de capital în 2026. Finanțarea a fost structurată în trei tranșe, cu scadențe în 2030, 2034 și 2038, iar interesul investitorilor a depășit inițial 9 miliarde de euro, potrivit unui comunicat al instituției.
Suma a fost încasată luni, iar operațiunea face parte din strategia Ministerului Finanțelor de acoperire a necesarului de finanțare externă și de consolidare a rezervelor valutare.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat interesul manifestat de investitori pentru titlurile emise de România.
„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută”, a transmis Alexandru Nazare.
Euroobligațiuni de 4,5 miliarde de euro, cu scadențe între 2030 și 2038
Potrivit Ministerului Finanțelor, finanțarea a fost structurată în trei tranșe:
- 1,25 miliarde de euro, cu maturitate de patru ani și scadență în 2030;
- 2 miliarde de euro, cu maturitate de opt ani și scadență în 2034;
- 1,25 miliarde de euro, reprezentând euroobligațiuni verzi, cu maturitate de 12 ani și scadență în 2038.
Emisiunea de obligațiuni verzi reprezintă aproximativ 27,8% din valoarea totală a finanțării atrase.
Cererea pentru euroobligațiunile României a depășit inițial 9 miliarde de euro
În ciuda volatilității piețelor financiare, oferta României a atras un interes ridicat din partea investitorilor internaționali.
În cursul după-amiezii, ordinele de subscriere au depășit 9 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o suprasubscriere de peste două ori față de valoarea emisiunii.
Interesul investitorilor a permis reducerea marjelor finale cu 20 de puncte de bază pentru tranșa de patru ani și cu 25 de puncte de bază pentru tranșele de opt și 12 ani, comparativ cu nivelurile indicative inițiale.
După stabilirea marjelor și efectuarea alocărilor finale, valoarea totală a ordinelor s-a stabilizat la aproximativ 7 miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de circa 1,6 ori.
Ce dobânzi și randamente plătește România pentru euroobligațiunile emise
Cele trei tranșe au fost emise cu următoarele cupoane și randamente:
- Obligațiuni cu scadența în 2030: cupon de 5,25% și randament de 5,256%;
- Obligațiuni cu scadența în 2034: cupon de 6,125% și randament de 6,222%;
- Obligațiuni verzi cu scadența în 2038: cupon de 6,75% și randament de 6,783%.
Potrivit Ministerului Finanțelor, marjele finale au fost reduse față de cotațiile indicative inițiale cu 20 de puncte de bază pentru tranșa de patru ani și cu 25 de puncte de bază pentru celelalte două tranșe.
Prima de emisiune, calculată prin raportare la nivelurile indicative ale pieței secundare din ziua lansării, a fost de 10 puncte de bază pentru obligațiunile cu maturitatea de patru ani și de cinci puncte de bază pentru celelalte două tranșe.
Investitorii din Europa de Vest, Marea Britanie și Irlanda, printre principalii cumpărători
Distribuția geografică a obligațiunilor arată o participare importantă a investitorilor europeni.
Pentru tranșa de patru ani, investitorii din Europa de Vest au primit 69% din valoarea alocată.
În cazul obligațiunilor cu maturitatea de opt ani, cea mai mare alocare, de 47%, a revenit investitorilor din Marea Britanie și Irlanda.
Aceștia au primit și 45% din tranșa verde de 12 ani, fiind urmați de investitorii din America de Nord, cu o pondere de 20%.
Aproape jumătate din obligațiunile verzi au fost alocate investitorilor SRI și ESG
Ministerul Finanțelor a evidențiat diversificarea geografică și sectorială a investitorilor participanți la tranzacție.
Aproximativ 49% din tranșa verde de 12 ani a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi.
Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% pentru tranșa de patru ani, 72% pentru cea de opt ani și 60% pentru obligațiunile verzi.
Fondurile speculative au primit 12%, 16% și, respectiv, 24% din cele trei tranșe.
Companiile de asigurări au avut alocări de 5% pentru primele două tranșe și de 13% pentru obligațiunile verzi.
Șase instituții financiare internaționale au intermediat tranzacția
Emisiunea de euroobligațiuni a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale.
Potrivit Ministerului Finanțelor, fondurile atrase vor contribui la acoperirea necesarului de finanțare externă al României pentru anul 2026, alături de fondurile europene și împrumuturile contractate de la instituțiile financiare internaționale.
