Moody’s a menţinut vineri ratingul atribuit României la „Baa3”, cu perspectivă negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
„Moody’s Ratings a confirmat astăzi ratingurile pe termen lung ale Guvernului României, precum şi ratingurile pentru datoriile senior negarantate, la nivelul Baa3. (…) Perspectiva (outlook) rămâne negativă”, se arată în comunicat.
Potrivit agenţiei internaţionale de evaluare financiară, decizia de a menţine perspectiva negativă reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambiţios de consolidare fiscală al României, în pofida progreselor iniţiale realizate în reducerea deficitului.
Condiţiile politice au devenit mai dificile în urma adoptării unei moţiuni de cenzură împotriva fostului premier, în mai. Fragmentarea politică a întârziat formarea unui nou guvern, deşi agenţia se aşteaptă ca o nouă administraţi să preia atribuţiile după vacanţa de vară, se arată în comunicat.
„Acest fundal politic fragmentat sporeşte riscul ca această consolidare fiscală să piardă din impuls. Următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacităţii României de a menţine sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită şi pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei şi îmbunătăţi accesibilitatea datoriei în timp”, se subliniază în raportul Moody’s.
Confirmarea ratingurilor României „Baa3” reflectă progresele iniţiale realizate conform programului Guvernului de consolidare fiscală, care a încetinit majorarea datoriei guvernamentale şi povara dobânzilor, se menţionează.
De asemenea, confirmarea ratingurilor încorporează integrarea ţării în Uniunea Europeană (rating „Aaa”, cu perspectivă stabil), cadrul instituţional, care sprijină credibilitatea politică şi furnizează acces la finanţarea acordată de UE. De asemenea, încorporează potenţialul solid de creştere al României, şi niveluri de avuţie relativ ridicate comparativ cu cele ale ţărilor din aceeaşi categorie. În acelaşi timp, profilul de credit al României este constrâns de vulnerabilitate ridicată la riscul de eveniment, care este, pe lângă situaţia politică dificilă internă, determinată în mare măsură de expunerea ridicată la riscul geopolitic, în urma proximităţii războiului din Ucraina, şi deficitele structurale ridicate de cont curent.
Plafonul de ţară al României pe termen lung în valută şi monedă locală a rămas nemodificat, la „A2”. Diferenţa de patru trepte dintre plafonul în monedă locală şi ratingul suveran reflectă amprenta moderată a Guvernului în economie, predictibilitatea moderată a acţiunilor Guvernului şi fiabilitatea instituţiilor cheie, precum şi riscurile de vulnerabilitate moderate politice şi externe. Ca stat membru UE, politicile fiscale şi macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări regulate al Comisiei Europene, iar interdependenţa puternică bazată pe legături de comerţ şi investiţii minimizează riscul de transfer şi restricţiile de convertibilitate, în opinia Moody’s.
Potrivit sursei citate, consolidarea fiscală a României a redus deficitul ceva mai rapid decât se aştepta agenţia când a menţinut perspectiva negativă atribuită ratingurilor României „Baa3”, în septembrie 2025. Totuşi, perspectiva negativă rămâne adecvată deoarece Guvernul încă se confruntă cu riscuri semnificative politice şi de implementare în vederea menţinerii ajustării fiscale ample, pe mai mulţi ani, care este necesară pentru a ţine sub control deteriorarea accesibilităţii datoriei şi a stabiliza dinamicile datoriei.
În pofida reducerii deficitului uşor mai rapid decât se estima, povara dobânzilor României va creşte în următorii ani, ţinând cont de necesităţile de finanţare şi prevalenţa finanţării bazate pe piaţă. Moody’s se aşteaptă ca necesităţile de finanţare să se situeze la aproximativ 12% din PIB în medie în 2026-2028, iar randamentul mediu al datoriei României a crescut semnificativ în ultimii doi ani.
Agenţia previzionează că se vor majora cheltuielile cu dobânzile la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% din PIB în 2025, şi de la 2% din PIB în 2023. Condiţiile preferenţiale ale împrumuturilor SAFE şi din Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă (RRF) facilitează limitarea creşterii poverii datoriei, dar nu previn majorarea ei. Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluţiile fiscale şi politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale şi dovada continuităţii politicii ar putea sprijini un mediu de finanţare mai favorabil decât evaluează în prezent Moody’s, limitând deteriorarea accesibilităţii datoriei, subliniază sursa citată.
Ca rezultat al deficitelor primare încă ridicate şi al majorării costurilor dobânzilor, agenţia se aşteaptă ca povara datoriei să continue să crească, deşi într-un ritm mai lent decât a anticipat la precedenta evaluare a ratingului. Moody’s proiectează o creştere a datoriei la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% din PIB în 2025. şi o reducere graduală a deficitelor care stabilizează povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la finalul acestui deceniu. Totuşi, această estimare se află sub semnul unei incertitudini majore.
„Confirmarea ratingurilor României „Baa3″ reflectă consolidarea fiscală obţinută în 2025 şi 2026, care a încetinit creşterea datoriei ţării şi povara dobânzilor. După performanţe peste aşteptări în 2025, în primul semestru din 2026 eforturile Guvernului de consolidare fiscală au depăşit din nou în mod semnificativ aşteptările noastre anterioare (şi propriile lui obiective). Moody’s proiectează anul acesta deficitul la 5,8% din PIB, datorită ţinerii sub control a cheltuielilor şi a majorării veniturilor, în pofida condiţiilor macroeconomice dificile”, se mai precizează în comunicat.
Agenţia semnalează că o revizuire în creştere a ratingurilor României este puţin probabilă, ţinând cont de perspectiva negativă. Perspectiva negativă ar putea reveni la stabilă dacă este clar că încă există un consens politic în favoarea implementării şi menţinerii unui efort fiscal considerabil dincolo de 2026, care să controleze structural creşterea cheltuielilor şi majorarea veniturilor. Această combinaţie de sprijin politic şi modificări fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea politicilor, ar îmbunătăţi încrederea pieţelor şi ar reduce costurile de finanţare, limitând astfel deteriorarea accesibilităţii datoriei. Semnele că acest sprijin există ar putea include adoptarea până la finalul lui 2026 a bugetului pe 2027 care să includă reducerea deficitului, precum şi adoptarea legii salarizării sectorului public, care stabilizează şi apoi reduce nota de plată pentru salariile din sectorul public.
Presiunile în jos asupra ratingului vin de la mediul politic şi de elaborare a politicilor, care este puţin probabil să fie propice pentru susţinerea unui efort bugetar mare timp de mulţi ani. Aceasta, în schimb, va pune costurile cu dobânzile şi povara datorii României pe o traiectorie ascendentă constantă, negând efectele pozitive ale reducerii deficitului observate în 2025 şi 2026. O inversare a reformelor din ultimii ani ar pune, de asemenea, presiune în sens descendent asupra ratingurilor.
O sporire semnificativă a riscului geopolitic în urma războiului din Ucraina sau sporirea presiunilor asupra finanţării deficitului de cont curent ridicat al României s-ar adăuga de asemenea presiunilor negative asupra ratingurilor.
Toate cele trei mari agenţii de agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii).
