România nu se va confrunta cu o criză a gazelor naturale în sezonul rece, iar populația, companiile și CET-urile vor avea asigurat necesarul de consum, afirmă Ion Sterian, directorul general al Transgaz. În cazul unei ierni deosebit de geroase, România are însă posibilitatea de a apela la importuri pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Declarațiile vin într-un context european complicat, marcat de niveluri mai reduse ale stocurilor și de creșterea puternică a prețurilor gazelor naturale.
Ion Sterian: „În niciun caz pentru iarna viitoare nu vom avea o criză a gazelor”
Directorul general al Transgaz susține că actualele stocuri, împreună cu producția internă și posibilitățile de import, oferă României resursele necesare pentru traversarea sezonului rece.
„În niciun caz pentru iarna viitoare nu vom avea o criză a gazelor. Nu va fi niciun pericol de a rămâne populația și agenții economici fără gaze în sezonul rece, inclusiv CET-urile care produc agent termic pentru populație”, a declarat Ion Sterian.
Potrivit acestuia, România avea deja înmagazinate aproximativ 2,4 miliarde de metri cubi de gaze, iar estimările Transgaz indică posibilitatea ca stocurile să ajungă la 2,8-2,9 miliarde de metri cubi.
Investițiile realizate de Depogaz la Bilciurești pentru creșterea capacităților de injecție și extracție ar urma să ofere, de asemenea, o flexibilitate suplimentară sistemului.
„Gazele pe care le avem înmagazinate ne vor ajuta să trecem iarna, o iarnă normală”, a precizat directorul general al Transgaz.
Importuri în cazul unor perioade prelungite de ger
Situația s-ar putea modifica în cazul unei ierni mult mai severe, în special dacă România ar înregistra temperaturi de minus 10 grade Celsius timp de mai multe zile consecutive.
Ion Sterian arată că, într-un asemenea scenariu, sistemul energetic românesc poate apela la importuri pentru a acoperi creșterea consumului.
„Dacă este o iarnă mult mai geroasă față de iarna trecută, care și ea a fost suficient de geroasă, avem posibilități să importăm gaze. În acele zile, cu temperaturi consecutive de minus 10 grade pe țară, peste cinci zile, ar exista posibilitatea de a apela la importuri de gaze”, a explicat șeful Transgaz.
Depozitele României, umplute în proporție de peste 78%
Datele Transgaz indicau, pentru 18 septembrie 2026, un stoc de aproximativ 2,47 miliarde de metri cubi în depozitele subterane, echivalentul a 78,2% din capacitatea totală.
Nivelul este însă inferior celui consemnat în aceeași perioadă a anilor precedenți. Față de 2025, diferența este de aproximativ 380 de milioane de metri cubi, iar comparativ cu 2024, de aproximativ 638 de milioane de metri cubi.
Pe baza ritmului de înmagazinare din ultimii ani, Transgaz estimează că România ar putea ajunge la aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi la sfârșitul lunii octombrie.
Consumul României urmează să crească
În paralel cu pregătirea pentru sezonul rece, Transgaz anticipează o creștere importantă a consumului intern de gaze naturale, pe măsură ce noi capacități industriale și energetice devin operaționale.
Ion Sterian a menționat centrala pe gaze de la Mintia, aflată în faza de teste, centrala electrică de la Câmpia Turzii, CET-urile modernizate de la Constanța și Arad și noua centrală de cogenerare de pe platforma Petromidia Năvodari.
Un consumator important ar urma să fie și combinatul Azomureș, în perspectiva reluării activității. În același timp, noi localități sunt racordate la sistemul de distribuție a gazelor naturale prin proiectele de extindere a infrastructurii.
În pofida acestei creșteri anticipate a cererii, directorul general al Transgaz consideră că România dispune de resursele și infrastructura necesare pentru asigurarea consumului.
Primele gaze din Neptun Deep, așteptate anul viitor
Un element important pentru securitatea energetică a României îl reprezintă și dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră.
Potrivit lui Ion Sterian, primele cantități de gaze naturale provenite din acest zăcământ sunt așteptate în prima parte a anului viitor.
Creșterea producției interne ar urma să se suprapună peste majorarea consumului determinată de noile centrale electrice, de activitatea industrială și de extinderea rețelelor de distribuție.
Prețul gazelor a crescut puternic
Siguranța aprovizionării nu elimină însă presiunile generate de prețuri. Pe 18 septembrie 2026, prețul mediu de tranzacționare pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri ajunsese la aproximativ 356,5 lei/MWh, față de 171,17 lei/MWh în aceeași perioadă din 2025.
Creșterea anuală depășește astfel 100%.
În pofida scumpirilor, România continua să înregistreze unul dintre prețurile mai reduse dintre piețele europene analizate, după Grecia și Bulgaria.
Presiunile sunt mai pronunțate la nivel european, unde gradul de umplere a depozitelor se situează în jurul valorii de 69%, sub media de aproximativ 85% indicată pentru această perioadă în ultimii ani.
În acest context, evoluția temperaturilor, nivelul consumului și posibilitățile de import vor rămâne factori importanți pentru piața gazelor pe parcursul sezonului rece.
