Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au identificat un circuit de facturare fictivă utilizat de către operatori economici din domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, care a produs un prejudiciu estimat la aproximativ 4,6 milioane de lei, în cauză fiind sesizate autorităţile de urmărire penală, a anunţat, vineri, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
„Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (…), din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (…), au identificat un circuit de facturare fictivă utilizat de operatori economici care desfăşoară activităţi în domeniul construcţiilor de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, prin care a fost cauzat un prejudiciu estimat la aproximativ 4,6 milioane de lei. În cauză au fost sesizate autorităţile de urmărire penală specializate. Investigaţiile au evidenţiat că persoana identificată de inspectorii ANAF Antifraudă ca având un rol de coordonare în circuitul evazionist îşi promova în mediul online un stil de viaţă extravagant, afişând pe platformele de socializare bunuri şi accesorii de lux, proprietăţi exclusiviste, vacanţe în destinaţii exotice şi sume importante de bani în numerar, în timp ce mecanismul fraudulos coordonat producea un prejudiciu de milioane de lei bugetului de stat”, se arată într-un comunicat de presă al Fiscului.
Potrivit sursei citate, verificările au relevat existenţa unui mecanism complex de fraudă fiscală, construit prin intermediul mai multor societăţi comerciale interpuse, fără capacitate operaţională reală sau cu un comportament fiscal inadecvat. Astfel, aceste entităţi au emis, în principal, facturi pentru prestări de servicii care nu reflectau operaţiuni economice reale.
„Documentele astfel întocmite au fost utilizate pentru înregistrarea în evidenţa contabilă a unor cheltuieli fictive şi pentru deducerea nelegală a TVA, cu scopul diminuării obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat”, precizează instituţia.
ANAF menţionează că, în cadrul acţiunilor de control, o parte dintre reprezentanţii legali ai societăţilor implicate s-au sustras verificărilor, neprezentând documentele şi informaţiile solicitate de inspectorii antifraudă în vederea clarificării situaţiei fiscale.
În plus faţă de prejudiciul produs bugetului de stat, mecanismul fraudulos a afectat şi persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat, acestea fiind private de protecţia conferită de sistemul public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind asigurările sociale de sănătate şi pensie.
Reprezentanţii Fiscului menţionează faptul că vor fi intensificate acţiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea şi corelarea informaţiilor din mediul online şi va continua identificarea persoanelor care utilizează societăţi fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale.
