Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2026), desfășurată la București în perioada 31 august – 1 septembrie, a reunit șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare ale României, alături de reprezentanți ai autorităților, mediului de afaceri și celui academic. Președintele Nicușor Dan, ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și premierul interimar Ilie Bolojan au prezentat principalele priorități ale României într-un context internațional marcat de războaie, amenințări hibride și competiție economică.
Ediția din acest an s-a desfășurat sub tema „Diplomația: ancora unei lumi în schimbare” și a coincis, în cea de-a doua zi, cu Ziua Diplomației Române, marcată anual la 1 septembrie. Lucrările au fost conduse de ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu.
Oana Țoiu: România trebuie să înainteze, nu „să se adăpostească”
În deschiderea reuniunii, Oana Țoiu a vorbit despre instabilitatea mediului internațional și despre necesitatea ca România să adopte o politică externă activă, nu una pur defensivă.
Ministrul interimar de Externe a apreciat că instabilitatea internațională nu este un fenomen temporar și că lecția ultimului an este că, în fața „furtunilor”, România trebuie să înainteze și să își susțină propriile interese în formatele internaționale din care face parte.
„În fața acestor furtuni miza nu este să ne adăpostim, ci să înaintăm”, a declarat Oana Țoiu, arătând că România a reușit să răspundă provocărilor nu numai defensiv, ci și „asertiv”.
Șefa diplomației române a pus un accent important pe securitate, pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al incidentelor cu drone produse în apropierea și pe teritoriul României.
Potrivit acesteia, România a înregistrat cele mai multe incursiuni cu drone de pe întregul Flanc estic, iar autoritățile au fost nevoite să răspundă frecvenței crescute a acestor riscuri.
Oana Țoiu a reiterat sprijinul României pentru Ucraina și a abordat și procesul de revizuire de către Statele Unite a prezenței militare americane în Europa.
Ministrul a subliniat că România a ales să fie o „ancoră puternică” în relația cu SUA și, în același timp, în legătura dintre Uniunea Europeană și Statele Unite.
În discurs a fost menționată și înăsprirea legislației românești pentru combaterea eludării sancțiunilor impuse Federației Ruse.
Nicușor Dan: Trei mari obiective pentru diplomația română
Cea de-a doua zi a reuniunii a început la Palatul Cotroceni, unde președintele Nicușor Dan i-a primit pe șefii misiunilor diplomatice și ai oficiilor consulare românești din străinătate.
Șeful statului a sintetizat prioritățile diplomației române în trei mari direcții: securitatea României, comunitățile românești din afara granițelor și diplomația economică.
În domeniul securității, președintele a afirmat că România trebuie să își consolideze rolul în formatele multilaterale din care face parte.
„România este un contributor la securitatea transatlantică, contributor la securitatea Flancului estic și a regiunii mai restrânse în care ne găsim”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele a amintit în acest context Summitul B9 găzduit în acest an la București, cu participarea secretarului general al NATO și cu reprezentarea Statelor Unite și a Ucrainei.
Nicușor Dan a menționat și participarea României la alte formate de cooperare în domeniul securității, inclusiv Coaliția de Voință.
Parteneriatul cu SUA: România vrea mai multe investiții americane
Un capitol distinct al discursului prezidențial a fost dedicat relației cu Statele Unite.
Nicușor Dan a afirmat că parteneriatul cu SUA rămâne foarte important pentru România, dar a indicat și necesitatea dezvoltării componentei economice.
Dincolo de cooperarea în materie de securitate, Bucureștiul își dorește o prezență economică mai importantă a companiilor americane în România, a precizat președintele.
Șeful statului a abordat și amenințările hibride, de la componenta cinetică până la atacurile cibernetice și dezinformare, apreciind că acestea trebuie să rămână în atenția autorităților române.
Republica Moldova, Ucraina și extinderea Uniunii Europene
Președintele Nicușor Dan a reiterat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și Ucrainei, precum și pentru parcursul european al statelor din Balcanii de Vest.
Relația cu Republica Moldova rămâne, potrivit șefului statului, una „extrem de importantă” pentru politica externă a României.
Președintele a reafirmat și obiectivul unei încetări cât mai rapide a războiului din Ucraina și al obținerii unei păci solide în regiune.
Un subiect important a fost și situația comunității românești din Ucraina. Nicușor Dan a remarcat faptul că Ucraina sărbătorește, începând din acest an, Ziua Limbii Române la 31 august și a apreciat că îngrijorările referitoare la învățământul în limba română s-au diminuat într-o măsură importantă.
Marea Neagră, punct strategic pentru România
Marea Neagră a ocupat, de asemenea, un loc important în mesajul președintelui.
Nicușor Dan a arătat că regiunea este relevantă nu numai pentru securitatea României, ci și pentru securitatea europeană și pentru viitoarele relații economice cu zona Caspică și Asia.
Președintele a menționat progresele privind hub-ul european de securitate maritimă, viitoarea exploatare Neptun Deep și dezvoltarea interconexiunilor energetice cu statele din regiune.
România și viitorul buget al Uniunii Europene
În ceea ce privește politica europeană, Nicușor Dan a vorbit despre negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034.
Președintele a evidențiat faptul că România a coordonat declarația comună a grupului „Prietenii Coeziunii”, format din 16 state care urmăresc interese comune în negocierea arhitecturii viitorului buget european.
Șeful statului a abordat și aderarea României la OCDE, afirmând că au fost îndeplinite toate cele 25 de grupuri de condiții tehnice, fiind așteptată decizia politică privind integrarea.
Nicușor Dan: Diplomația economică trebuie legată de companiile românești
Al treilea mare obiectiv indicat de președinte a fost diplomația economică.
Nicușor Dan a vorbit despre oportunitățile create pentru România de acordurile și relațiile comerciale ale Uniunii Europene cu piețe precum Mercosur, India, Indonezia și Australia.
În opinia sa, trebuie dezvoltat dialogul dintre companiile românești de stat, firmele private și diplomația română, atât pentru extinderea companiilor românești pe piețele externe, cât și pentru atragerea capitalului străin în România.
Președintele vrea și schimbări administrative în MAE
Nicușor Dan a vorbit însă și despre problemele interne ale Ministerului Afacerilor Externe.
Șeful statului și-a exprimat regretul că rotația corpului diplomatic nu a putut fi realizată în această vară, explicând întârzierea prin criza politică.
Președintele a semnalat și existența unor probleme logistice amânate, inclusiv în privința finanțării și a sediilor României din străinătate, exprimându-și speranța că anul viitor vor exista progrese administrative.
Ilie Bolojan: Diplomații sunt „un element de bază al reprezentării României”
După întâlnirea de la Cotroceni, șefii misiunilor diplomatice și consulare au fost primiți la Palatul Victoria de premierul interimar Ilie Bolojan.
Acesta le-a mulțumit diplomaților pentru activitatea din ultimul an și a subliniat rolul lor în promovarea intereselor României în exterior.
Premierul a descris ultimul an drept unul dificil, marcat simultan de probleme interne și de crize externe: războiul din Ucraina, conflictul din Golf, incidentele cu drone, crizele energetice și seceta.
Bolojan a insistat asupra legăturii dintre politica internă și credibilitatea externă a României.
Bolojan avertizează asupra instabilității politice
Premierul interimar a declarat că România are nevoie cât mai repede de un guvern stabil și de politici predictibile.
„Sper că într-un timp cât mai scurt vom avea un guvern stabil”, a afirmat Ilie Bolojan, avertizând că o abatere de la eforturile de consolidare fiscală ar putea anula rezultatele obținute în ultimul an.
Premierul a recunoscut că situația politică a complicat inclusiv capacitatea României de a construi politici externe coerente, invocând neîncrederea apărută în coaliție și divergențele dintre partenerii politici.
Bolojan a avertizat că instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate afectează România, inclusiv prin consolidarea neîncrederii cetățenilor în autorități.
Deficitul bugetar și riscul pentru credibilitatea externă
Premierul a legat politica externă și de situația finanțelor publice.
Potrivit lui Bolojan, măsurile adoptate în ultimul an au permis evitarea unei retrogradări a ratingului României și au pus deficitul pe o traiectorie descendentă, însă efectele măsurilor existente se vor epuiza la sfârșitul acestui an.
Viitorul Guvern va trebui, în consecință, să continue reducerea deficitului, România având ca obiectiv diminuarea acestuia de la 6% la 5%.
PNRR și SAFE, pe agenda întâlnirii cu diplomații
Ilie Bolojan a evidențiat contribuția diplomaților români, în special a echipelor de la Bruxelles, în negocierile referitoare la fondurile europene.
Premierul a indicat două dosare majore: finalizarea PNRR și programul SAFE.
În privința SAFE, Bolojan a arătat că redirecționarea a 4,2 miliarde de euro către infrastructura rutieră a permis acoperirea unei părți din deficitul de finanțare pentru autostrăzile din nord-estul țării, inclusiv Pașcani–Iași–Ungheni și Pașcani–Suceava–Siret.
Bolojan: Diplomația economică nu poate funcționa fără companii competitive
La fel ca președintele Nicușor Dan, premierul interimar a insistat asupra diplomației economice.
Bolojan a atras însă atenția că activitatea ambasadelor nu poate compensa lipsa de competitivitate a economiei naționale: pentru ca diplomația economică să producă rezultate, România trebuie să aibă companii capabile să concureze pe piețele externe.
Premierul a reafirmat totodată cele trei mari ancore strategice ale politicii externe românești: Uniunea Europeană, NATO și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii.
Un alt element evidențiat a fost relația cu diaspora și cu marile comunități românești din statele Uniunii Europene.
La finalul întâlnirii, Bolojan le-a cerut diplomaților să continue să reprezinte interesele României și și-a exprimat speranța că viitorul Executiv le va oferi stabilitatea și predictibilitatea necesare pentru această misiune.
Orientul Mijlociu, securitatea și competitivitatea, între marile teme ale RADR 2026
Programul celor două zile a fost mai amplu decât întâlnirile cu principalii lideri politici. Prima zi a inclus sesiuni despre situația din Orientul Mijlociu și perspectivele post-conflict, rolul României în UE, diplomația economică, conectivitatea și cooperarea regională, perspectivele macroeconomice și competitivitatea României, precum și o sesiune plenară dedicată securității.
Invitatul special al ediției a fost ministrul Afacerilor Externe din Bahrain, Abdullatif bin Rashid Al-Zayani, care a participat prin videoconferință la sesiunea consacrată Orientului Mijlociu. Participanții au urmărit și un mesaj al ministrului egiptean de Externe, Badr Ahmed Mohamed Abdelatty.
În discuțiile despre perspectivele macroeconomice și competitivitate au fost implicați reprezentanți ai Băncii Naționale a României, Institutului Național de Statistică, Băncii de Investiții și Dezvoltare și Băncii Mondiale.
Reuniunea din acest an a urmărit, potrivit MAE, conturarea unei diplomații mai eficiente, pragmatice și conectate la interesele concrete ale României, de la securitate și economie până la serviciile consulare și protejarea comunităților românești din străinătate.
