Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a pledat pentru transformarea profundă a sistemului sanitar românesc, prin accent pe prevenție, digitalizare, integrarea serviciilor medicale și dezvoltarea resursei umane, în cadrul conferinței „Advancing Health Systems: Prevention, Innovation, and Lasting Impact”, organizată la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, în cadrul Bucharest Leaders Summit: United for a Better World.
În discursul său, rectorul UMF „Carol Davila” a prezentat o viziune amplă asupra principalelor direcții care ar trebui să stea la baza viitoarei strategii naționale de sănătate.
„Nu mai este suficient să tratăm boala”
Viorel Jinga a subliniat că sistemele moderne de sănătate trebuie să depășească paradigma centrată exclusiv pe tratament și să se concentreze pe anticiparea și prevenirea problemelor de sănătate.
„Suntem într-un moment în care nu mai este suficient să tratăm boala. Avem nevoie să construim un sistem care prevede, previne, coordonează și integrează, iar acest lucru cere politici publice inteligente, resurse umane pregătite și parteneriate solide între actorii publici și privați”, a declarat rectorul UMF „Carol Davila”.
Acesta a arătat că digitalizarea, prevenția, managementul bolilor cronice, îmbătrânirea populației, resursa umană și accesul la inovație trebuie privite ca elemente ale aceleiași strategii.
Digitalizarea trebuie să producă valoare reală pentru pacient
Potrivit lui Viorel Jinga, digitalizarea nu se rezumă la implementarea unor platforme informatice, ci presupune interoperabilitate, standardizare, securitate și utilizarea eficientă a datelor medicale.
„Acolo unde digitalul este fragmentat, pacienții devin «plimbați» între servicii, iar datele nu se transformă în decizii. Avem nevoie de politici care să stabilească ce date trebuie să fie disponibile pentru continuitatea îngrijirii, cum sunt protejate și cum sunt folosite pentru a îmbunătăți rezultatele clinice”, a explicat acesta.
Rectorul a precizat că universitățile medicale au responsabilitatea de a pregăti profesioniști capabili să utilizeze instrumentele digitale și să contribuie la evaluarea impactului acestora asupra sistemului de sănătate.
Prevenția trebuie să devină o investiție strategică
Un capitol important al intervenției a fost dedicat prevenției, pe care Viorel Jinga a descris-o drept cheia sustenabilității sistemului medical.
„Dacă vrem un sistem sustenabil, prevenția trebuie să fie considerată o investiție strategică, nu o acțiune punctuală”, a afirmat rectorul.
El a susținut că programele de screening, vaccinare, educație pentru sănătate și diagnostic precoce trebuie finanțate pe baza rezultatelor și integrate într-un traseu clar al pacientului.
„Prevenția trebuie să devină vizibilă pentru oameni. Trebuie să existe o cale de la risc la intervenție, cu suport, cu acces și cu continuitate. Altfel, prevenția rămâne doar o intenție”, a adăugat acesta.
Bolile cronice trebuie gestionate integrat
Viorel Jinga a atras atenția că afecțiunile cronice nu mai pot fi tratate exclusiv prin consultații și intervenții episodice.
Potrivit acestuia, diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile respiratorii cronice și insuficiența renală necesită monitorizare continuă, educație terapeutică și sprijin pentru familie și îngrijitori.
„Este momentul să tratăm pacientul cronic ca pe un caz complex, cu nevoi medicale și sociale”, a spus rectorul UMF „Carol Davila”.
El a arătat că integrarea serviciilor medicale cu cele sociale poate reduce complicațiile, spitalizările neplanificate și costurile sistemului.
Îmbătrânirea populației impune reorganizarea serviciilor medicale
Referindu-se la provocările demografice, Viorel Jinga a evidențiat necesitatea mutării accentului de pe spital către serviciile de proximitate și îngrijirea comunitară.
„Sustenabilitatea nu înseamnă mai puțin, ci mai bine organizat”, a afirmat acesta.
Rectorul a susținut consolidarea medicinei de familie și dezvoltarea unor modele integrate de îngrijire pentru persoanele vârstnice, în contextul creșterii prevalenței bolilor cronice.
Inteligența artificială poate sprijini medicul, nu îl poate înlocui
În ceea ce privește noile tehnologii, Viorel Jinga a subliniat că inteligența artificială și soluțiile de digital health pot îmbunătăți semnificativ actul medical, dacă sunt implementate responsabil.
„AI nu înlocuiește medicul; AI îl poate ajuta pe medic atunci când este implementată corect și etic”, a declarat acesta.
El a subliniat necesitatea unor reguli clare privind utilizarea algoritmilor, protecția datelor și evaluarea clinică și economică a noilor tehnologii.
Accesul la inovație trebuie susținut prin politici sustenabile
Viorel Jinga a vorbit și despre accesul pacienților la terapii inovatoare, apreciind că acesta trebuie să fie însoțit de mecanisme riguroase de evaluare și de politici publice care să asigure sustenabilitatea financiară a sistemului.
Potrivit rectorului, companiile farmaceutice și dezvoltatorii de tehnologii medicale trebuie să contribuie nu doar cu produse noi, ci și cu dovezi privind eficiența și valoarea clinică a acestora.
UMF „Carol Davila” își asumă un rol activ în modernizarea sistemului
În încheiere, rectorul UMF „Carol Davila” a subliniat că toate direcțiile prezentate converg către aceeași țintă: construirea unui sistem de sănătate integrat și centrat pe pacient.
„Toate aceste teme nu sunt capitole separate. Ele descriu aceeași direcție: un sistem de sănătate integrat, care pune accent pe prevenție, gestionează eficient bolile cronice, răspunde inteligent la îmbătrânire, investește în oameni și folosește digitalul și inovarea cu responsabilitate”, a concluzionat Viorel Jinga.
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de prof. univ. dr. Viorel Jinga:
„În numele unei comunități dedicate formării, cercetării și slujirii pacientului, doresc să susțin astăzi o viziune coerentă asupra modului în care sănătatea poate deveni mai bună, mai sustenabilă și mai orientată către oameni.
Suntem într-un moment în care nu mai este suficient să tratăm boala.
Avem nevoie să construim un sistem care prevede, previne, coordonează și integrează, iar acest lucru cere politici publice inteligente, resurse umane pregătite și parteneriate solide între actorii publici și privați.
Astăzi voi aborda, pe rând, temele care trebuie să stea împreună în strategia națională de sănătate: digitalizare și politici publice, prevenția ca prioritate națională, managementul bolilor cronice, provocările îmbătrânirii și sustenabilitatea, resursa umană, parteneriatul public-privat, digital health și inteligența artificială și, nu în ultimul rând, accesul la inovație terapeutică.
Digitalizare și politici publice: de la proiecte la infrastructură și reguli
Digitalizarea nu înseamnă doar implementarea unor platforme sau cumpărarea de tehnologii.
Digitalizarea înseamnă interoperabilitate, standardizare, securitate, utilizare clinică și alinierea la politici publice.
Acolo unde digitalul este fragmentat, pacienții devin „plimbări” între servicii, iar datele nu se transformă în decizii. De aceea, avem nevoie de politici care să stabilească:
ce date trebuie să fie disponibile pentru continuitatea îngrijirii;
cum sunt protejate și guvernate aceste date;
cine răspunde de calitatea lor;
cum sunt folosite pentru a îmbunătăți rezultate clinice, nu doar pentru raportare.
UMFCD, ca universitate medicală, are o responsabilitate dublă: să pregătească profesioniști care înțeleg și folosesc instrumente digitale și să contribuie la cercetare și evaluare de impact, astfel încât digitalizarea să producă valoare reală pentru pacient.
Prevenția ca prioritate națională: finanțare pe rezultate și implementare consecventă
Dacă vrem un sistem sustenabil, prevenția trebuie să fie considerată o investiție strategică, nu o acțiune punctuală. Prevenția înseamnă depistare precoce, screening, vaccinare, educație pentru sănătate și intervenții asupra factorilor de risc.
Dar prevenția funcționează doar dacă este:
finanțată pe model de performanță (în funcție de rezultate măsurabile);
implementată cu trasee clare pentru pacient;
susținută prin colaborare între medicina primară și specialități.
În mod practic, prevenția trebuie să devină „vizibilă” pentru oameni: să existe o cale de la risc la intervenție, cu suport, cu acces și cu continuitate.
Altfel, prevenția rămâne doar o intenție.
Managementul bolilor cronice: integrarea medicalului cu socialul
Bolile cronice nu mai pot fi gestionate exclusiv prin întâlniri episodice. Diabetul, bolile cardiovasculare, afecțiunile respiratorii cronice sau insuficiența renală cronică cer monitorizare continuă și planuri pe termen lung.
Este momentul să tratăm pacientul cronic ca pe un caz complex, cu nevoi medicale și sociale:
servicii medicale coordonate;
sprijin pentru aderență la tratament;
acces la educație terapeutică;
mecanisme de suport pentru familie și îngrijitori;
legături funcționale cu servicii comunitare și sociale.
Un sistem care integrează aceste componente previne complicațiile, scade spitalizările neplanificate și îmbunătățește calitatea vieții.
Îmbătrânirea populației și sustenabilitatea sistemului
Îmbătrânirea populației este una dintre provocările majore: crește prevalența bolilor cronice, cresc nevoile de îngrijire pe termen lung și scade capacitatea sistemului de a răspunde doar prin spital.
Sustenabilitatea nu înseamnă „mai puțin”, ci „mai bine organizat”:
mutarea centrului de greutate către îngrijirea în proximitate;
întărirea medicinei de familie;
dezvoltarea modelelor de îngrijire integrate pentru vârstnici;
planuri de management care includ evaluare multidimensională.
Un sistem sustenabil este cel care își protejează atât pacienții, cât și profesioniștii, reducând presiunea inutilă și intervențiile tardive.
Resursa umană în sănătate: competență, echilibru și carieră predictibilă
Sănătatea depinde de oameni — de capacitatea lor, de competențele lor, dar și de condițiile în care lucrează.
Resursa umană trebuie abordată strategic:
planificare pentru necesarul viitor;
programe de formare continuă aliniate la realitățile clinice;
reducerea burnout-ului prin organizare și roluri clare;
promovarea muncii în echipe multidisciplinare;
cariere medicale predictibile și atractive.
UMFCD are un rol central în formarea de medici competenți, cu valori profesionale, dar și cu înțelegere modernă a practicii bazate pe dovezi și a colaborării interdisciplinare.
Parteneriatul public-privat: eficiență, calitate și responsabilitate comună
Parteneriatul public-privat poate accelera progresul, dar numai dacă este construit pe principii clare: transparență, responsabilitate, indicatori de calitate și orientare către pacient.
Când parteneriatul funcționează, poate:
completa capacitatea sistemului;
reduce timpii de acces;
introduce expertiză tehnică și managerială;
aduce inovare care poate fi scalată și evaluată.
Dar nu trebuie să transformăm sistemul într-o serie de „insule”. Parteneriatul trebuie să fie o punte, nu o fragmentare.
Digital health și inteligența artificială: instrumente, nu promisiuni
Digital health și inteligența artificială pot susține transformarea reală a îngrijirii — triere, monitorizare, suport decizional, predicție de risc, optimizarea fluxurilor.
Însă tehnologia trebuie validată în practică și integrată în fluxurile clinice reale.
Avem nevoie de:
date de calitate;
securitate și confidențialitate;
transparență privind utilizarea algoritmilor;
evaluare clinică și economică;
reguli care să asigure responsabilitatea profesională.
AI nu înlocuiește medicul; AI îl poate ajuta pe medic atunci când este implementată corect și etic.
Accesul la inovație terapeutică: valoare clinică, evaluare riguroasă și politici sustenabile
Accesul la terapii inovatoare este esențial pentru pacienți. Dar accesul trebuie să fie și sustenabil pentru sistem.
Aici rolul companiilor farmaceutice și al tehnologiei este crucial: să aducă nu doar produse, ci și:
dovezi solide privind eficiența;
argumente privind valoarea adusă pacientului;
colaborare în modele de finanțare și rambursare care reduc riscul;
sprijin pentru implementare — în termeni de trasee clinice și monitorizare.
Politicile de sănătate trebuie să includă evaluare, ghiduri clinice actualizate și mecanisme clare de utilizare corectă, astfel încât inovarea să fie disponibilă când chiar produce beneficii.
Concluzie: o singură direcție — integrare, prevenție, responsabilitate
Dragi invitați,
Toate aceste teme nu sunt capitole separate.
Ele descriu aceeași direcție: un sistem de sănătate integrat, care pune accent pe prevenție, gestionează eficient bolile cronice, răspunde inteligent la îmbătrânire, investește în oameni și folosește digitalul și inovarea cu responsabilitate.
UMFCD este pregătită să contribuie — prin formare, prin cercetare, prin dialog cu autoritățile și prin parteneriate care pun pacientul în centrul tuturor deciziilor.”
