Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun: ‘Fertilitatea nu este doar o problemă medicală. Este o investiție în viitorul societății noastre’

Prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun, șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București și prodecan pentru Cercetare Științifică și Inovare al Facultății de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila” București, a pledat pentru transformarea sănătății reproductive într-o prioritate strategică națională, în cadrul conferinței „Advancing Fertility: Innovations in IVF”, organizată la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, în cadrul Bucharest Leaders Summit.

În intervenția sa, specialistul a subliniat că infertilitatea depășește sfera strict medicală, având implicații psihologice, sociale, economice și demografice majore.

Infertilitatea afectează milioane de cupluri

Diana-Loreta Păun a arătat că infertilitatea reprezintă o experiență profundă pentru numeroase familii și că impactul acesteia nu poate fi redus la un simplu diagnostic.

„În calitate de medic endocrinolog, întâlnesc frecvent pacienți pentru care infertilitatea nu reprezintă doar un diagnostic medical, ci o experiență profund emoțională, adesea marcată de anxietate, izolare și suferință psihologică. Infertilitatea afectează milioane de cupluri la nivel global și are implicații complexe — biologice, psihologice, sociale și economice”, a afirmat aceasta.

Potrivit profesorului universitar, numeroși factori influențează fertilitatea, de la afecțiuni endocrine și metabolice până la efectele stilului de viață contemporan.

Stilul de viață modern contribuie la creșterea infertilității

În cadrul conferinței, Diana-Loreta Păun a explicat că sedentarismul, alimentația dezechilibrată, poluarea, expunerea la disruptori endocrini, consumul de tutun și alcool, precum și amânarea momentului în care oamenii aleg să devină părinți afectează fertilitatea la nivel global.

Aceasta a evidențiat rolul esențial al endocrinologiei în evaluarea și tratarea problemelor de reproducere, menționând afecțiuni precum sindromul ovarelor polichistice, tulburările tiroidiene, obezitatea, diabetul zaharat și stresul cronic.

Inteligența artificială și medicina personalizată schimbă domeniul reproducerii asistate

Șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București a evidențiat progresele spectaculoase înregistrate în domeniul fertilizării in vitro.

„Astăzi, inovarea în domeniul IVF transformă rapid practica medicală. Vorbim despre utilizarea inteligenței artificiale în selecția embrionară, despre medicina personalizată, despre testarea genetică avansată, despre crioprezervare și despre optimizarea protocoalelor hormonale. Aceste progrese cresc șansele de succes și reduc riscurile pentru paciente”, a declarat Diana-Loreta Păun.

Totodată, aceasta a atras atenția că dezvoltarea tehnologică trebuie însoțită de responsabilitate etică și de politici care să asigure acces echitabil la tratamente.

Criza demografică impune politici publice dedicate fertilității

Un punct central al intervenției l-a reprezentat legătura dintre sănătatea reproductivă și provocările demografice cu care se confruntă Europa.

„Europa traversează una dintre cele mai severe crize demografice din istoria sa recentă. Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă afectează sustenabilitatea sistemelor economice și sociale. România nu face excepție”, a subliniat specialistul.

În opinia sa, susținerea fertilității trebuie integrată în strategiile naționale de sănătate și dezvoltare socială, prin programe de prevenție, educație, diagnostic precoce și acces extins la servicii medicale de specialitate.

Infertilitatea nu trebuie să mai fie un subiect stigmatizat

Diana-Loreta Păun a pledat și pentru schimbarea modului în care societatea privește infertilitatea.

„Infertilitatea nu trebuie să mai fie un subiect stigmatizat sau ascuns. Este o problemă medicală reală, care necesită empatie, susținere și abordare multidisciplinară. Dincolo de proceduri și statistici, fiecare pacient poartă o poveste personală care merită respect și grijă”, a afirmat aceasta.

În încheiere, profesorul universitar a transmis că succesul medicinei reproductive depinde de colaborarea dintre cercetători, medici, factori de decizie și societatea civilă.

„Fertilitatea nu este doar o problemă medicală. Este o investiție în viitorul societății noastre. Iar atunci când medicina, inovația și solidaritatea lucrează împreună, putem transforma speranța în realitate pentru milioane de oameni”, a concluzionat prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun.

MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de prof. univ. dr. Diana-Loreta Păun:

„Este o onoare să particip astăzi la acest eveniment dedicat unuia dintre cele mai importante și sensibile subiecte ale medicinei moderne: fertilitatea umană și inovațiile în reproducerea asistată.

Tema întâlnirii noastre – „Advancing Fertility: Innovations in IVF” – depășește granițele unei simple discuții medicale. Vorbim despre sănătate, despre știință, despre tehnologie, dar mai ales despre speranță, familie și viitorul societăților noastre.

În calitate de medic endocrinolog, întâlnesc frecvent pacienți pentru care infertilitatea nu reprezintă doar un diagnostic medical, ci o experiență profund emoțională, adesea marcată de anxietate, izolare și suferință psihologică. Infertilitatea afectează milioane de cupluri la nivel global și are implicații complexe — biologice, psihologice, sociale și economice.

Din perspectivă medicală, știm că infertilitatea este o afecțiune multifactorială. Factorii endocrini joacă un rol esențial atât în fertilitatea feminină, cât și în cea masculină. Tulburările ovulatorii, sindromul ovarelor polichistice, disfuncțiile tiroidiene, obezitatea, diabetul zaharat, stresul cronic sau tulburările metabolice influențează profund sănătatea reproductivă.

În același timp, observăm o creștere a infertilității asociate stilului de viață modern. Sedentarismul, alimentația dezechilibrată, poluarea, expunerea la disruptori endocrini, consumul de tutun și alcool, precum și amânarea vârstei la care oamenii aleg să devină părinți reprezintă realități ale societății contemporane care afectează fertilitatea la scară globală.

În acest context, dezvoltarea tehnologiilor de reproducere umană asistată reprezintă una dintre cele mai remarcabile realizări ale medicinei moderne. Fertilizarea in vitro a oferit milioane de copii familiilor care, altădată, ar fi pierdut speranța de a deveni părinți.

Astăzi, inovarea în domeniul IVF transformă rapid practica medicală. Vorbim despre utilizarea inteligenței artificiale în selecția embrionară, despre medicina personalizată, despre testarea genetică avansată, despre crioprezervare și despre optimizarea protocoalelor hormonale. Aceste progrese cresc șansele de succes și reduc riscurile pentru paciente.

Dar progresul tehnologic trebuie însoțit de responsabilitate etică și de echitate socială.

Accesul la tratamente de fertilitate rămâne profund inegal în multe țări. Pentru numeroase cupluri, costurile procedurilor IVF sunt încă prohibitive. În plus, există diferențe majore între mediul urban și rural, între diverse categorii sociale și între statele care investesc în sănătatea reproductivă și cele care o tratează ca pe un subiect secundar.

Discuția despre fertilitate este, inevitabil, și o discuție despre demografie.

Europa traversează una dintre cele mai severe crize demografice din istoria sa recentă. Scăderea natalității, îmbătrânirea populației și migrația forței de muncă afectează sustenabilitatea sistemelor economice și sociale. România nu face excepție.

În acest context, politicile publice dedicate sănătății reproductive nu mai pot fi considerate opționale. Susținerea fertilității trebuie să devină parte integrantă a strategiilor naționale de sănătate și dezvoltare socială.

Avem nevoie de programe de prevenție, educație și diagnostic precoce. Avem nevoie de acces mai bun la servicii de endocrinologie, ginecologie și reproducere asistată. Avem nevoie de politici care să sprijine tinerii, familia și echilibrul dintre viața profesională și cea personală.

Dar avem nevoie și de schimbarea modului în care vorbim despre infertilitate.

Infertilitatea nu trebuie să mai fie un subiect stigmatizat sau ascuns. Este o problemă medicală reală, care necesită empatie, susținere și abordare multidisciplinară. Dincolo de proceduri și statistici, fiecare pacient poartă o poveste personală care merită respect și grijă.

Cred cu tărie că viitorul medicinei reproductive va depinde de colaborarea dintre cercetători, clinicieni, lideri politici și societatea civilă. Nicio inovație nu își atinge adevăratul potențial dacă nu este integrată într-un sistem care pune omul în centrul său.

Evenimente precum Bucharest Leaders Summit sunt esențiale deoarece creează spațiul necesar dialogului între știință, leadership și politici publice.

În încheiere, aș dori să transmit un mesaj simplu: fertilitatea nu este doar o problemă medicală. Este o investiție în viitorul societății noastre.

Iar atunci când medicina, inovația și solidaritatea lucrează împreună, putem transforma speranța în realitate pentru milioane de oameni.”

Articole similare

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, la conferința dedicată sănătății în cadrul ‘Bucharest Leaders Summit: United for a Better World’: ‘Nu mai este suficient să tratăm boala. Avem nevoie de un sistem care prevede, previne, coordonează și integrează’

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a pledat pentru transformarea profundă a sistemului sanitar românesc, prin
Citește →

Analistul Adrian Negrescu indică primele semnale de redresare structurală în România: ‘Corecţia istorică a deficitului bugetar’

România traversează cea mai amplă consolidare fiscală din ultimul deceniu, în condiţiile în care deficitul bugetar s-a redus la 23,9 miliarde de lei în primele
Citește →

BNR informează că depozitele la bănci ale firmelor şi populaţiei au scăzut

Depozitele la bănci ale rezidenţilor clienţi neguvernamentali au scăzut, în luna aprilie 2026, cu 0,1% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 672,710 miliarde
Citește →