Toate beneficiile extra-salariale ale angajaţilor de la metrou sunt acordate în conformitate cu legea, iar ideea că Metrorex pune presiune pe bugetul de stat nu este reală, pentru că statul pune presiune pe Metrorex, susţine preşedintele Unităţii Sindicatul Liber Metrou (USLM), Marian Artimon.
„(…) nimic nu este ilegal, totul este prevăzut în cel puţin o prevedere legală. Neadevărată este şi afirmaţia cum că angajările se fac cu aprobarea sindicatului. Angajările se fac conform legii de către angajator, adică de către directorul general Metrorex. Atât. Afirmaţia că „promovările se fac aproape exclusiv din interior” a generat un mare semn de întrebare, cum ar putea fi promovat un nesalariat al societăţii? Nota de plată vine oricum, mai ales pentru că subcompensarea anuală a ajuns la un nivel de peste 35%. E foarte clar că infrastructura se degradează moral şi fizic, iar serviciile sunt mai slabe. Ideea că Metrorex pune presiune pe bugetul de stat nu este reală, statul pune presiune pe Metrorex. Tot statul presează Metrorex să crească preţul călătoriei, pentru că statul nu poate asigura compensaţia pe care tot statul s-a obligat să o acorde prin Contractul de Servicii Publice de Transport. Şi, totuşi, metroul bucureştean a funcţionat subcompensat şi funcţionează, în special prin munca dedicată a salariaţilor săi, care, deşi fiind cu o mie de oameni mai puţini faţă de 2020, îşi fac datoria”, afirmă Artimon, într-un comunicat de presă.
Potrivit liderului sindical, problema Metrorex nu este că primeşte bani de la stat, ci faptul că nu îi primeşte la timp şi la nivelul convenit.
„Într-adevăr există un deficit financiar cumulat pe ultimii 7 ani la o valoare de 1,20 miliarde lei, dar acest deficit este efectiv subcompensarea guvernamentală din acei ani. Un singur exemplu: Guvernul Bolojan, care are doar 10 luni de funcţionare, a generat pierderi la Metrorex în valoare de 313.000.000 lei pe anul 2025, iar pe anul 2026 se estimează pierderi de 450.000.000 lei din cauza subcompensării. Într-adevăr, transportul cu metroul nu poate fi ceva axat pe profit, întrucât are un caracter social şi permanent. Statul şi-a asumat să plătească compensaţia, aşa este în toată lumea. De aceea, costul real al unei călătorii este mai mare decât preţul unei călătorii achiziţionată de călător. Într-adevăr, poate preţul întreţinerii materialului rulant pare mare, dar vicepremierul se poate interesa la partidul care a instalat-o pe funcţie, cine a dat în 2021 toate drepturile firmei de mentenanţă? Ar fi interesant răspunsul de natură progresistă, căci contractul respectiv progresează cu rata inflaţiei lunare. Interesant progresul”, a punctat Marian Artimon.
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a menţionat, marţi, pe pagina sa Facebook, faptul că a propus pentru Metrorex un management de redresare, selectarea unei echipe cu experienţă reală în restructurare şi transformare organizaţională, capabilă să ia decizii dificile, să renegocieze contracte, să reorganizeze compania şi să o readucă pe o direcţie sustenabilă.
„Metrorex transportă zilnic peste 600.000 de oameni. Problema la Metrorex nu este că primeşte bani de la stat. Problema este că, ani la rând, managementul companiei şi statul român au administrat Metrorex fără preocuparea reală pentru sănătatea companiei pe termen lung. O companie poate supravieţui mult timp pe subvenţii, dar nu poate supravieţui la infinit fără deciziile necesare”, a susţinut Oana Gheorghiu.
Potrivit acesteia, metroul nu va fi niciodată o afacere care produce profit pentru că în toate marile oraşe ale lumii, transportul public este subvenţionat şi „este perfect normal să fie aşa”.
Vicepremierul interimar a menţionat, în context, că deficitul cumulat al companiei în perioada 2018-2025 a ajuns la aproximativ 1,17 miliarde lei, iar costul real al unei călătorii este mult mai mare decât preţul real al unei călătorii. În acelaşi timp, compania plăteşte aproximativ 40 milioane euro pe an pentru mentenanţă, în timp ce „contractele nu par să protejeze suficient interesele companiei. De asemenea, beneficiile extra-salariale din Contractul Colectiv de Muncă încarcă suplimentar nota de plată”.
Gheorghiu consideră că, în loc să pregătească Metrorex pentru viitor, managementul a tolerat ani întregi un sistem rigid, închis şi tot mai greu de reformat.
În plus, conform acesteia, organigrama Metrorex cuprinde 11 contabili-şefi peste alţi 35 de contabili, mai mult de 100 de posturi economice şi administrative, precum şi 39 de ingineri economişti. În acelaşi timp, compania deţine terenuri, spaţii şi baze sportive insuficient valorificate, contractele importante generează litigii şi riscuri financiare, iar deciziile importante sunt blocate luni întregi între management, minister şi sindicat.
