La Conferința „Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente”, organizată de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Asociația MediaUno și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, prof. univ. dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, a atras atenția asupra creșterii alarmante a infecțiilor cauzate de bacterii rezistente și asupra extinderii acestora din spitale în comunitate.
Creșteri alarmante ale rezistenței
Medicul a explicat că una dintre principalele cauze ale situației actuale este consumul excesiv de antibiotice, care a dus la apariția unor tulpini bacteriene tot mai dificil de tratat.
„Există un consum abuziv de antibiotice în țara noastră și acum ne confruntăm cu lucruri din ce în ce mai grave”, a declarat aceasta.
Potrivit datelor prezentate, România înregistrează o creștere semnificativă a infecțiilor cu bacterii rezistente, în special în cazul enterobacteriilor rezistente la carbapeneme.
Klebsiella pneumoniae, o problemă majoră
Un exemplu relevant este bacteria Klebsiella pneumoniae, care reprezintă o problemă majoră atât în România, cât și la nivel european.
Datele arată că, la nivelul Uniunii Europene, creșterea infecțiilor cu astfel de bacterii a fost de 57,5%, în timp ce în România creșterea a ajuns la 181,2% la 100.000 de locuitori.
În laboratorul spitalului „Victor Babeș”, procentul tulpinilor rezistente la carbapeneme a ajuns, în 2025, la aproape 50%.
Tulpini tot mai greu de tratat
Situația este agravată de apariția unor combinații de mecanisme de rezistență care reduc drastic opțiunile terapeutice.
Prof. Florescu a subliniat că asocierea unor enzime precum NDM și OXA-48 „neutralizează o mare parte dintre antibioticele pe care le putem utiliza”, ceea ce face tratamentul extrem de dificil.
În aceste condiții, unele dintre noile antibiotice rămân singurele opțiuni viabile, iar utilizarea lor trebuie făcută cu maximă prudență.
Apariția tulpinilor hipervirulente
Un alt semnal de alarmă îl reprezintă apariția în Europa, inclusiv în România, a tulpinilor hipervirulente de Klebsiella pneumoniae, inițial descrise în Asia.
Acestea pot provoca infecții severe chiar și la pacienți fără boli grave sau fără internări anterioare.
„Este o tulpină extrem de agresivă, care poate determina infecții severe la pacienți imunocompetenți”, a explicat medicul.
Cazurile identificate în spital au inclus pacienți veniți direct din comunitate, fără contact anterior cu sistemul medical, dar cu evoluții rapide și grave.
Un scenariu și mai îngrijorător
Datele recente indică un risc suplimentar: combinarea hipervirulenței cu rezistența la antibiotice.
La începutul anului 2026, în laboratorul spitalului au fost identificate mai multe tulpini suspecte de hipervirulență, dintre care unele prezentau deja mecanisme de rezistență.
Această asociere este considerată extrem de periculoasă, deoarece poate duce la infecții severe cu opțiuni terapeutice limitate.
Risc de extindere în comunitate
Prof. Florescu a avertizat că problema nu se mai limitează la spitale.
„Lucrurile nu se vor opri la infecțiile asociate asistenței medicale, ci probabil vor continua și în comunitate”, a declarat aceasta.
Această evoluție ar putea schimba radical modul în care sunt gestionate infecțiile, crescând riscurile pentru populația generală.
Un trend îngrijorător
În concluzie, medicul a subliniat că evoluția actuală indică un trend periculos, în care eficiența antibioticelor scade constant, iar opțiunile terapeutice devin din ce în ce mai limitate.
„Ne aflăm pe un trend foarte îngrijorător, în care, în foarte scurt timp, vom avea de-a face cu imposibilitatea de a mai trata eficient pacienții”, a avertizat aceasta.
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de prof. univ. dr. Simin-Aysel Florescu, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale ”Dr. Victor Babeș”:
Sper că ați auzit puțin mai devreme despre bacilii Gram negativi, care constituie o problemă reală a infecțiilor din spitale. De ce am ajuns aici? Pentru că există un consum abuziv de antibiotice în țara noastră și acum ne confruntăm cu lucruri din ce în ce mai grave. Și partea mai proastă este că lucrurile nu se vor opri la infecțiile asociate asistenței medicale, ci probabil vor continua și în comunitate. Și este vorba despre Klebsiella pneumoniae. Cred că ați mai auzit de acest germen. Este o problemă peste tot, nu numai la noi, dar, dacă vă uitați în statisticile europene ale European Centre for Disease Prevention and Control, vedem că aceste enterobacterii rezistente la carbapeneme reprezintă o problemă încă din 2019, pe statistica până în 2023, peste tot, fiind evidențiate cu roșu.
Este vorba și despre România, unde avem, din 2019 până acum, o creștere foarte importantă. Sigur, puteți spune că sunt și alte țări cu valori mai mari, dar la noi creșterea este semnificativă, iar per total, la nivelul Uniunii Europene, vorbim de o creștere de 57,5%. În România, creșterea este de 181,2% la 100.000 de locuitori. Deci, este un consum foarte mare. Ce se întâmplă însă, în afară de consum și de Klebsiella pneumoniae „obișnuită”? De ceva timp, în Europa a început să fie izolată o tulpină de Klebsiella pneumoniae hipervirulentă, care inițial a apărut și a fost descrisă pe continentul asiatic, dar, iată, a apărut și în Europa.
Există o statistică realizată tot de către ECDC, în care, în anul 2023, a fost prezentat un grafic al cazurilor descrise în Uniunea Europeană, iar în ultimii ani se observă o creștere bruscă a numărului de cazuri. Chiar și România a raportat câteva cazuri, patru la un moment dat, în ultimii ani, pe lângă numeroase cazuri din alte țări.
Ce este Klebsiella pneumoniae hipervirulentă? Așa cum îi spune și denumirea, este o tulpină extrem de agresivă, care poate determina infecții severe, însă, atenție, la pacienți imunocompetenți – pacienți din comunitate sau cu imunosupresie ușoară, cum ar fi diabeticii sau persoane fără patologii majore.
Foarte important, nu este asociată internărilor în spital. Deci, ea, în sine, este o tulpină care a apărut în comunitate și determină infecții severe la persoane fără internări anterioare, fără terapie intensivă sau fără contacte semnificative cu sistemul medical.
Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în laboratorul nostru, în ceea ce privește izolarea de Klebsiella pneumoniae per total, din 2009 până în prezent, vedem că primele tulpini rezistente la carbapeneme au fost izolate în jurul anului 2009, iar de atunci și până anul trecut se observă o creștere foarte importantă a acestor tulpini rezistente la carbapeneme. Astfel încât, în 2025, am ajuns la un procent de 47,54% dintre tulpini să fie rezistente, ceea ce, practic, concordă cu ceea ce vedem pe hărțile Europei.
Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat până în 2025, observăm și tipurile de carbapenemaze pe care le dețin acești bacili Gram-negativi, Klebsiella pneumoniae, și vedem că, din păcate, în spațiul nostru geografic, mai ales în sud și în spitalul nostru, tulpinile izolate au o combinație foarte nefavorabilă. Și anume, acea asociere NDM cu OXA-48, la care vedeți alăturat numărul de 149 de cazuri. Deci, preponderent, sunt tulpini de Klebsiella pneumoniae cu NDM și OXA-48. Este o asociere care neutralizează o mare parte dintre antibioticele pe care le putem utiliza în tratamentul acestor infecții deosebit de severe. Vă dați seama că ne aflăm pe un trend foarte îngrijorător, în care, în foarte scurt timp, vom avea de-a face cu imposibilitatea de a mai trata eficient pacienții.
Aici intră în discuție și pacienții colonizați, care nu ar trebui tratați, ci monitorizați separat. Este vorba despre o atitudine medicală și terapeutică ce trebuie judecată de la caz la caz.
Aici sunt prezentate, pe două coloane, date despre antibioticele vechi. Acestea sunt cele două asocieri, NDM și OXA-48, despre care v-am spus, cu 149 de tulpini având această asociere de carbapenemaze, care este una extrem de nefavorabilă din punct de vedere terapeutic. Iar aici ajunsesem la antibioticele vechi și noi, în special cele noi, care se pot utiliza pentru aceste tipuri de germeni cu rezistență asociată. Și vedeți că, dacă ne uităm la ultima coloană, NDM + OXA-48, susceptibilitatea este prezentă 100% doar la o asociere foarte nouă de aztreonam-avibactam. În rest, este mult scăzută.
Despre colistin, ca monoterapie, nici nu mai putem vorbi. Iar un alt antibiotic, cefiderocolul, este și el limitat și trebuie utilizat foarte atent, pentru a nu-l pierde complet și pe acesta, în ceea ce privește opțiunile terapeutice.
În spitalul nostru am izolat, în anul 2025, de la niște pacienți atipici, pe care i-am internat fără să aibă nicio legătură cu alte tipuri de servicii medicale – deci veneau din comunitate, nu aveau un istoric care să ducă cu gândul la infecții asociate asistenței medicale sau la un contact anterior cu sistemul medical. Acești pacienți au venit cu abcese hepatice și cu panuveită, bineînțeles, în stare gravă și cu evoluție foarte rapidă. La hemoculturile și probele recoltate, în special hemoculturi, s-au izolat tulpini de Klebsiella pneumoniae care au ridicat semne de întrebare pentru toți din spital. Ne-am întrebat: de unde Klebsiella? Noi suntem obișnuiți cu infecțiile asociate asistenței medicale. Problema aceasta de unde vine? S-a dovedit a fi Klebsiella pneumoniae hipervirulentă, despre care vă vorbeam inițial. S-au secvențiat, la momentul respectiv, cinci dintre aceste tulpini și s-a constatat că, într-adevăr, erau ST23, cu serotip capsular K1. Datele au fost publicate la începutul acestui an, referitor la aceste cazuri. Din fericire, cazurile pe care le-am secvențiat nu aveau mecanisme de rezistență. Deci erau tulpini sensibile, dar hipervirulente. Asta înseamnă că aceste tulpini pot duce la decesul pacientului, practic sub ochii noștri, dacă nu intervenim la timp cu o terapie antibiotică adecvată. Din fericire, în aceste situații avem încă opțiuni terapeutice mai largi, tocmai pentru că tulpinile respective nu prezentau rezistență.
Acestea au fost datele obținute din secvențierea celor cinci tulpini, care au arătat că sunt heterogene: nu au fost clustere, nu au fost cazuri înrudite prin transmitere epidemiologică și, din fericire, nu aveau mecanisme de rezistență. Au fost cazuri venite din comunitate, așa cum au fost descrise de mult timp în Asia.
Ce s-a întâmplat de atunci și până acum? La începutul anului 2026 am izolat 60 de tulpini de Klebsiella pneumoniae din produse patologice, în laboratorul nostru. Dintre acestea, am început, evident, să fim mai atenți și mai documentați în ceea ce privește tulpinile hipervirulente. Zece tulpini au avut „string test” pozitiv. „String test”-ul este un test, să spunem, orientativ, realizat în laborator, în care, din cultura respectivă, se încearcă întinderea unei anse bacteriene. Dacă, la o anumită lungime, această întindere este posibilă, testul este considerat pozitiv. Este utilizat ca metodă de screening pentru identificarea tulpinilor suspecte de hipervirulență, înainte de trimiterea la secvențiere, în corelație cu datele clinice și epidemiologice.
Din aceste 10 tulpini cu „string test” pozitiv, au fost trimise la secvențiere, iar 7 dintre ele au fost confirmate ca fiind hipervirulente, fără mecanisme de rezistență. Însă, deja, avem 3 tulpini care prezintă mecanisme de rezistență. Așadar, dintre tulpinile hipervirulente, 3 au asociat și mecanisme de rezistență, ceea ce este un aspect foarte îngrijorător. Acestea sunt date pe care urmează să le publicăm, referitoare la secvențiere, sursa infecției, tipul de pacient și evoluția clinică.”
