La Conferința dedicată rezistenței la antibiotice, organizată de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Asociația MediaUno și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, dr. Sorin Gabriel Ungureanu, director general adjunct al Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), a atras atenția asupra riscurilor majore generate de utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor.
Practici care au favorizat rezistența
Oficialul a rememorat obiceiuri medicale din trecut care au contribuit direct la dezvoltarea rezistenței bacteriene, unele dintre ele devenite rutină în spitale.
„Fiecare pacient la internare avea o mini rețetă: algo, feno, două grame de ampi”, a explicat acesta, detaliind o practică în care antibioticele erau administrate preventiv, fără o indicație clară.
Potrivit acestuia, astfel de abordări au creat premisele actualei crize legate de rezistența la antibiotice.
Protocoale și reguli mai stricte
În acest context, ANMCS a încercat să corecteze aceste derapaje prin promovarea unor instrumente de control și standardizare în sistemul sanitar.
Instituția susține:
– utilizarea protocoalelor terapeutice și diagnostice
– actualizarea permanentă a ghidurilor de bună practică
– introducerea auditului clinic privind utilizarea antibioticelor
Aceste măsuri vizează creșterea eficienței tratamentelor și reducerea utilizării nejustificate a antibioticelor.
Rolul esențial al specialiștilor
Un element de noutate îl reprezintă accentul pus pe prezența specialiștilor dedicați în spitale, ca factor determinant pentru siguranța pacientului.
„Vom considera extrem de important […] existența într-un spital a unui microbiolog, infecționist sau epidemiolog care să se ocupe de aceste lucruri”, a precizat Ungureanu.
Această măsură este văzută ca un indicator direct al calității actului medical.
Infecțiile asociate actului medical, o problemă majoră
Dr. Ungureanu a subliniat că infecțiile asociate asistenței medicale reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de afectare a siguranței pacientului, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Datele prezentate indică:
– 1 din 4 pacienți suferă un eveniment advers în sistemul de sănătate
– aproximativ 30% dintre aceste cazuri sunt cauzate de infecții asociate asistenței medicale
Acestea se află printre principalele cauze ale complicațiilor, alături de alte incidente precum căderile.
De la subraportare la raportare reală
Oficialul a evidențiat și evoluția României în ceea ce privește raportarea infecțiilor nosocomiale.
„Am fost pe primul loc în Europa […] cu cele mai puține infecții, dar nu pentru că nu existau, ci pentru că nu erau identificate și raportate”, a explicat acesta.
În prezent, creșterea nivelului de raportare indică o îmbunătățire a transparenței și a capacității de diagnostic.
Un semnal de alarmă pentru viitor
În concluzie, reprezentantul ANMCS avertizează că utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor poate transforma un progres major al medicinei într-un risc real pentru sănătatea publică.
„Viitorul nostru este în pericol […] antibioticele pot fi ele însele un pericol dacă nu le utilizăm cu cap”, a subliniat acesta.
MEDIAUNO.RO publică mesajul integral transmis de dr. Sorin Gabriel Ungureanu:
„Viitorul nostru este în pericol sau altfel spus antibioticele pot fi ele însăle un pericol dacă nu le utilizăm cu cap.
Mă aduc aminte din tinerețea mea profesională, un obicei pe care colegii mei îl aveau și care s-a perpetuat pentru mult timp. Sper că asta să nu mai existe. Fiecare pacient la internare avea o mini rețetă: algo, feno, două grame de ampi. Algo ca să nu-l doarmă, fenobarbital să doarmă bine, să nu fie anxios și niște ampicilină ca să nu ne trezim că ne aduce cine știe ce carcalac. Cam asta ar fi pe scurt o descriere a începutului rezistenței la antibiotice.
Noi am conștientizat în cadrul ANMCS acest lucru și am încercat să stimulăm și în această direcție utilizarea de protocoale, protocoale terapeutice, protocoale diagnostice. Am fi foarte fericiți dacă ghidurile de bună practică ar fi actualizate permanent și ar deveni obligatorii. Noi încercăm să stimulăm inclusiv auditul clinic, această analiza eficacității și eficienței utilizării antibioticelor într-o unitate sanitară și ca element de nouătate vrem „să forțăm” și vom considera un element extrem de important cu care se refere la calitatea actului medical și la siguranța pacientului, existența într-o unitate sanitară cu paturi într-un spital, cum mi se spune, a unui microbiolog sau a unui infecționist sau a unui epidemiolog angajat care chiar să se ocupe de aceste lucruri și credem că ar fi foarte utile.
Organizația Mondială a Sănătății recunoaște infecțiile asociate a existenței medicale ca una dintre cele mai frecvente cauze de afectare a siguranței pacientului. Unele studii arată că unul din patru pacienți care intră în contact cu o unitate sanitară, i-aș spune chiar cu sistemul de sănătate, suferă un eveniment advers, adică o afectare nedorită și neintenționată a stărilor de sănătate, iar din acești unul din patru, 30% din afectări sunt date de infecțiile asociate a asistenței medicale, la mare bătaie pentru locul întâi, cu căderile. Vorbind de un clasament, pot să vă spun că sunt, cred că pentru prima oară, bucuros când aflu că România se apropie să părăsească podiumul și se îndreaptă spre spre coada clasamentelor, în ceea ce privește infecțiile asociate a asistenței medicale.
Am fost un moment la care noi eram pe primul loc în în Europa, dacă nu mă înșel, aveam cele mai puține infecții, dar nu că n-ar fi existat, ci că nu erau identificate și nu erau raportate. Cred că suntem pe drumul cel bun.”
