Emigrarea masivă a redus populaţia rezidentă a României cu aproximativ 2,3 milioane de persoane în ultimele două decenii, însă ţara începe să devină tot mai atractivă pentru lucrători străini, relevă un studiu realizat de EY România.
Specialiştii atrag atenţia că gestionarea eficientă a acestui echilibru va influenţa direct competitivitatea economică.
Studiul analizează impactul migraţiei asupra României şi evidenţiază provocările şi oportunităţile generate de acest fenomen care influenţează atât economia, cât şi structurile sociale şi culturale.
„În ultimele decenii, numărul migranţilor la nivel global a crescut semnificativ, atingând peste 300 de milioane de persoane. Această creştere este determinată de factori precum conflictele armate, instabilitatea economică şi decalajele sociale. În Uniunea Europeană, migraţia se suprapune cu îmbătrânirea populaţiei şi deficitul de forţă de muncă, iar România nu face excepţie”, susţin autorii analizei.
Conform sursei citate, România se confruntă cu o dublă realitate: pe de o parte, emigrarea masivă a cetăţenilor săi, în special a tinerilor şi a celor bine pregătiţi, iar pe de altă parte, o creştere a imigraţiei, ca răspuns la nevoile economice ale ţării.
Această dinamică a fost accentuată de conflictul din Ucraina, care a generat un aflux semnificativ de refugiaţi, menţionează analiza.
„Migraţia nu este un fenomen pur social, ci şi unul economic care influenţează guvernele şi mediul de afaceri. La nivel global, sute de milioane de oameni trăiesc în afara ţării de origine, iar Europa este destinaţia principală. Valul migraţionist poate fi o oportunitate, dar implică şi riscuri majore. Pentru mediul de afaceri din România acesta presupune o verificare riguroasă a tot ce înseamnă lanţ de recrutare a imigranţilor şi un control strict asupra intermediarilor. Un proces de selecţie mai riguros poate implica pe termen mediu şi lung, timp suplimentar şi costuri mai ridicate. În schimb, acest lucru protejează companiile de riscuri juridice şi de imagine care pot afecta direct profitabilitatea şi pot genera cheltuieli semnificative pentru remedierea impactului asupra reputaţiei”, a afirmat Corina Mîndoiu, Partener, Servicii de Asistenţă în Capitalul Uman, EY România, citată în comunicat.
Fenomenul de emigrare a avut un impact profund asupra României, cu o scădere a populaţiei rezidente de aproximativ 2,3 milioane de persoane în ultimele două decenii, mai arată analiza.
„Această pierdere a afectat capitalul uman, în toate segmentele de calificare. Tinerii profesionişti şi specialiştii pleacă în căutarea unor oportunităţi mai bune, ceea ce generează un deficit de forţă de muncă în sectoare esenţiale, precum tehnologia informaţiei, ingineria şi serviciile profesionale”, precizează autorii cercetării.
Studiul subliniază că, în perioada 2008-2024, România a pierdut un volum semnificativ de rezidenţi, iar emigrarea a devenit un fenomen definitoriu al societăţii româneşti post-comuniste. Această situaţie a generat provocări economice, dar şi oportunităţi, prin creşterea remitenţelor trimise acasă de românii care lucrează în străinătate.
Polonia, pe de altă parte, a implementat cu succes o serie de măsuri menite să încurajeze reîntoarcerea cetăţenilor săi care au emigrat. Prin programe precum „Polish Returns Programme”, guvernul polonez oferă sprijin financiar, asistenţă pentru locuinţă şi oportunităţi de angajare în universităţi şi institute de cercetare, facilitând astfel reintegrarea acestor profesionişti în economia naţională.
În contrast, România, deşi a început să recunoască importanţa atragerii diasporei, se confruntă cu provocări în crearea unui cadru atractiv şi eficient pentru reîntoarcerea românilor.
„Deşi remitenţele trimise de românii din străinătate contribuie semnificativ la economia locală, este esenţial ca România să dezvolte politici mai clare şi mai accesibile pentru a încuraja întoarcerea cetăţenilor săi, inclusiv prin stimulente fiscale şi programe de reintegrare adaptate nevoilor acestora. Această reintegrare este cu atât mai importantă cu cât în ultimii ani asistăm la un fenomen vizibil de întoarcere în ţară a unui număr din ce în ce mai mare de cetăţeni români care au emigrat anterior. Atunci când aceste persoane nu se reintegrează pe piaţa muncii, şomajul creşte, punându-se presiune pe sistemul de pensii, dar şi asupra sistemului de asigurări sociale de sănătate”, susţin autorii studiului.
Pe de altă parte, România a început să se contureze ca o destinaţie atractivă pentru imigranţi, în special din ţări precum Nepal, Sri Lanka şi Turcia. Companiile româneşti caută activ forţă de muncă din diverse colţuri ale lumii pentru a acoperi deficitul de personal. Această tendinţă este esenţială pentru menţinerea competitivităţii economice şi pentru susţinerea creşterii economice.
Studiul EY evidenţiază că, în perioada 2022-2024, România a înregistrat un sold migrator pozitiv, cu mai mulţi imigranţi temporari decât emigranţi temporari. Această schimbare oferă o oportunitate concretă pentru consolidarea bazei de resure umane şi pentru susţinerea creşterii economice, dar depinde de capacitatea de integrare a acestor lucrători în piaţa muncii.
„România este într-o etapă de evoluţie în care devine mai relevantă ca destinaţie de muncă. Există două forţe care ajută acest trend, pe de o parte economia are nevoie de forţă de muncă, iar companiile simt o presiune ridicată când vine vorba de recrutare şi retenţie. Pe de altă parte, România devine tot mai atractivă pentru imigranţi cu atât mai mult cu cât ultimele date Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creştere a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor cu 134% între 2004 şi 2024”, a afirmat Iulian Pasniciuc, Director, Servicii de Asistenţă în Capitalul Uman, EY România, citat în comunicat.
Cu toate acestea, integrarea imigranţilor rămâne o provocare. Barierele lingvistice, lipsa competenţelor cerute de piaţa muncii şi dificultăţile administrative pot îngreuna procesul de integrare. Este esenţial ca mediul de afaceri şi autorităţile să colaboreze pentru a dezvolta politici eficiente de integrare, care să faciliteze accesul imigranţilor pe piaţa muncii şi să asigure o tranziţie lină către o viaţă activă şi productivă în România.
Pe de altă parte, conflictul dintre Rusia şi Ucraina, început în februarie 2022, a generat un aflux semnificativ de refugiaţi în România, transformând ţara într-un coridor major de tranzit şi, pentru mulţi, într-o destinaţie temporară de şedere.
Până în aprilie 2025, România a înregistrat peste 11,5 milioane de intrări de cetăţeni ucraineni, dintre care aproximativ 252.407 au beneficiat de protecţie temporară. Conform analizei EY, România a avut preponderent rolul unei ţări de tranzit, nu al unei destinaţii principale, înregistrând o pondere mai scăzută din totalul ucrainenilor care au părăsit Ucraina, ca urmare a conflictului cu Rusia.
„Această situaţie a creat atât provocări, cât şi oportunităţi pentru economia românească, oferind companiilor locale o resursă valoroasă de forţă de muncă în sectoare cu deficit de personal. În timp ce majoritatea refugiaţilor ucraineni sunt la vârste active, integrarea lor pe piaţa muncii rămâne o provocare, în principal din cauza barierelor lingvistice şi a diferenţelor culturale. Totuşi, cu sprijinul adecvat din partea mediului de afaceri şi a autorităţilor, România poate transforma această criză umanitară într-o oportunitate de dezvoltare economică şi socială”, mai arată cercetarea.
Un alt aspect important al migraţiei este creşterea numărului de nomazi digitali, profesionişti care lucrează la distanţă şi care aleg să îşi desfăşoare activitatea din România. Aceşti nomazi digitali pot aduce competenţe avansate şi pot contribui la economia locală, stimulând consumul şi inovaţia.
Totodată, România a introdus un cadru legal pentru a atrage nomazii digitali, dar este necesar să se simplifice procesul de obţinere a vizelor şi să se reducă cerinţele birocratice pentru a face ţara mai atractivă pentru aceşti profesionişti.
„Este esenţial ca mediul de afaceri şi autorităţile să colaboreze pentru a transforma migraţia într-un avantaj competitiv. Prin politici eficiente de integrare, sprijin pentru imigranţi şi atragerea nomazilor digitali, România poate beneficia de pe urma acestui fenomen şi poate construi un viitor economic sustenabil”, se mai arată în document.
Studiul „Migraţia la răscruce de drumuri” oferă o analiză detaliată a acestor dinamici şi subliniază importanţa unei abordări strategice în gestionarea migraţiei. România are potenţialul de a deveni o destinaţie atractivă pentru lucrători din întreaga lume, dar acest lucru necesită un angajament ferm din partea tuturor actorilor implicaţi.
Metodologia utilizată în această analiză se bazează pe un proces extins de secondary research, care a integrat atât analize şi perspective dezvoltate de EY, cât şi informaţii din surse externe recunoscute. S-au corelat şi triangulat date statistice oficiale şi publicaţii terţe pentru a asigura consistenţa concluziilor şi analiza la nivel global, european şi naţional. Principalele surse cantitative au inclus baze de date şi rapoarte publice ale Eurostat, precum şi statistici şi serii de date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele INS pentru 2024 şi 2025 sunt date provizorii.
Imigranţii temporari sunt persoanele care imigrează în România pentru o perioada de cel puţin 12 luni. Aceştia sunt cetăţenii străini sau fără cetăţenie care au avut reşedinţa în altă ţară şi şi-au stabilit reşedinţa obişnuită în România pentru cel puţin 12 luni, cetăţenii români care au avut reşedinţa în străinătate pentru cel puţin 12 luni şi au revenit în ţară pentru cel puţin 12 luni. Emigranţii temporari sunt persoanele care emigrează în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
O limitare importantă a acestei analize o reprezintă disponibilitatea redusă a unei baze de date unitare şi consistente în România privind imigraţia şi emigraţia. Colectarea, analiza datelor şi scrierea raportului a avut loc între septembrie – decembrie 2025. În unele cazuri, totalurile care ar trebui să însumeze 100% pot fi uşor diferite (+- 1%). Aceste variaţii sunt exclusiv efectul rotunjirii în Microsoft Excel şi nu influenţează interpretarea datelor din raportul EY România.
EY are peste 1.000 de angajaţi din România şi Republica Moldova şi oferă servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
