Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Produsul Intern Brut al României a crescut cu 0,9%, în 2024

Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2024, date semidefinitive, a fost de 1.759,183 miliarde lei preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 0,9% faţă de anul 2023, conform datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, PIB – în termeni nominali – estimat pentru anul 2024 este mai mic cu 0,1%.

Potrivit INS, în anul 2024, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au consemnat: agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (-0,2%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,2 puncte procentuale (de la 94,1% la 94,3%); industria, de la 0,0% la -0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate care a scăzut cu -0,3 puncte procentuale (de la 99,8% la 99,5%); construcţiile nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (-0,2%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,2 puncte procentuale (de la 97,4% la 97,2%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hoteluri şi restaurante, de la +0,3% la +0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,2 puncte procentuale (de la 101,7% la 101,9%); informaţiile şi comunicaţiile nu au contribuit la creşterea PIB în ambele variante (0%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,3% la 100,4%).

INS menţionează că intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB în cele două estimări (0%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,7% la 99,9%); tranzacţiile imobiliare nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (-0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,4 puncte procentuale (de la 98,7% la 99,1%); activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport nu au contribuit la creşterea PIB în ambele variante (0%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,5 puncte procentuale (de la 100,1% la 99,6%); administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,5 puncte procentuale (de la 100,5% la 101,0%); activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii nu au înregistrat modificări în ceea ce priveşte contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări (+0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat între cele două estimări (106,8%).

Pe categorii de utilizări, în anul 2024, modificări mai importante ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, de la +3,7% la +3,5%, ca urmare a modificării volumului său cu -0,3 puncte procentuale (de la 106,0% la 105,7%); cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la +0,1% la -0,3%, ca urmare a modificării volumului său cu -5,5 puncte procentuale (de la 102,0% la 96,5%); consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +5,5 puncte procentuale (de la 99,7% la 105,2%); formarea brută de capital fix, de la -0,9% la -0,7%, iar volumul indicatorului s-a modificat cu +0,8 puncte procentuale (de la 96,7% la 97,5%); variaţia stocurilor, de la +0,8% la +0,6%; exportul net de bunuri şi servicii de la -2,9% la -2,7%.

Articole similare

Viorel Jinga, rectorul UMFCD, propune un Pact Național pe Sănătate: ‘Prevenția nu trebuie să fie doar un capitol frumos într-o strategie, ci o prioritate reală de stat’

Viorel Jinga a afirmat că România are nevoie de o schimbare de paradigmă în domeniul sănătății, în cadrul conferinței „Advancing Health Systems: Prevention, Innovation, and
Citește →

Nicoleta Pauliuc: ‘O Românie care își protejează pacienții cronici, copiii, vârstnicii și persoanele vulnerabile este o Românie mai demnă’

Senatoarea Nicoleta Pauliuc a declarat că sănătatea trebuie privită ca parte a rezilienței naționale, în cadrul conferinței „Advancing Health Systems: Prevention, Innovation, and Lasting Impact”,
Citește →

Ilie Bolojan, după ce Comisia Europeană a semnat programul SAFE cu România: ‘Va fi o ţară mai sigură’

Premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că, prin semnarea acordului SAFE dintre România şi Comisia Europeană, ţara noastră va fi mai sigură, subliniind că una
Citește →