Deficitele primare fiscale ar urma să scadă cu circa 1,25%, respectiv 2% din PIB în 2025 şi 2026, dacă pachetul de reforme va fi deplin implementat, reducând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026, estimează Fondul Monetar Internaţional în raportul prezentat la finalul vizitei misiunii în România.
„Consolidarea fiscală substanţială din 2025-2026 este binevenită, iar implementarea sa, alături de noi ajustări pe termen mediu, este critică pentru restabilirea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor. Dacă va fi pe deplin implementat pachetul de reforme, deficitele fiscale primare ar urma să scadă cu aproximativ 1,25 şi, respectiv, două puncte procentuale din PIB în 2025 şi 2026, atenuând deficitul fiscal general la aproximativ 6% din PIB în 2026. Totuşi, deficitul fiscal este estimat să se atenueze ulterior doar gradual, la aproximativ 5% din PIB până în 2030, în timp ce nivelul datoriei ca procent din PIB continuă să crească la aproape 70%. Noi ajustări fiscale sunt necesare din 2027 pentru a reduce deficitul sub 3% din PIB pe termen mediu şi a stabiliza datoria publică la aproximativ 60%. Detalierea măsurilor concrete din 2027 va ajuta la restabilirea credibilităţii şi va spori predictibilitatea politicii fiscale, facilitând planificarea pentru companii şi gospodării şi îmbunătăţind climatul de investiţii”, se arată în raport.
Potrivit reprezentanţilor FMI, noi reforme fiscale structurale pentru îmbunătăţirea guvernanţei fiscale şi îmbunătăţirea eficienţei sunt cheia pentru susţinerea implementării efective a ajustării fiscale. Actualele eforturi ale Guvernului de digitalizare vor ajuta la consolidarea administraţiei fiscale şi a sectorului serviciilor publice. Planificata introducere a noii platforme bugetare digitale reprezintă o evoluţie pozitivă pentru consolidarea gestiunii informaţiilor şi planificării bugetare. Pentru îmbunătăţirea suplimentară a eficienţei cheltuielilor, revizuirea regulată a cheltuielilor din sectorul public ar trebui să fie mai bine integrată în bugetarea anuală. Un cadru fiscal mai solid pe termen mediu, care încorporează venituri credibile pe termen mediu şi strategii de cheltuieli, precum şi planuri de rezervă, ar ajuta, de asemenea, la insuflarea prudenţei fiscale şi a credibilităţii.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI estimează că reapariţia presiunilor inflaţioniste necesită o abordare prudentă a politicii monetare, pentru ca autorităţile să se asigure că inflaţia revine în siguranţă în marja de toleranţă.
„Impactul temporar al majorării TVA şi încheierea plafonării preţului la energie, precum şi presiunile salariale în derulare au scos în evidenţă riscul ca aşteptările inflaţioniste să nu fie ancorate. Prin urmare, politica monetară rămâne adecvată, iar reducerile de dobânzi ar trebui reluate numai după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se moderează într-un mod susţinut. Ţinând cont de incertitudinile ridicate şi de evoluţia riscurilor, BNR ar trebui să fie pregătită să ajusteze dobânda în funcţie de condiţiile economice şi dinamica preţurilor”, se subliniază în raport.
O creştere graduală pe termen mediu a flexibilităţii ratei de schimb în ambele sensuri ar îmbunătăţi rezilienţa la şocurile economice. O mai mare flexibilitate a cursului de schimb, însoţită de o comunicare clară, ar îmbunătăţi rezilienţa economică la şocurile externe. Alături de ajustarea fiscală, ar ajuta la întărirea poziţiei externe slabe, consideră FMI.
