România are slabe şanse să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 7% din PIB, dar dacă tendinţa este de reducere a deficitului, atunci este un semnal foarte bun, a explicat, marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
„Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ţinta de 7%, dar dacă tendinţa este de reducere a deficitului, este un semnal foarte bun, foarte bun. Nu suficient, dar este un semnal bun că arată o tendinţă şi bineînţeles că depinde de foarte multe lucruri. Măsurile acestea de reducere a cheltuielilor sunt, şi acum vă spun din proprie experienţă, că le-am trăit în anul 2000, sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de zeci de legi când vrei să reduci cheltuielile, să eliberezi oameni din sistem. Dai cu capul de zeci de legi, de un amalgam de legi pe care trebuie să le schimbi, trebuie sa le găseşti soluţii. Eu după ce am luat măsura în anul 2000 să reduc aparatul, în trei luni singura reducere a fost din cabinetul premierului, pentru că nu-i cunoşteam, îi moştenisem de la Radu Vasile şi mi-a fost mai uşor să îi eliberez. Toţi ceilalţi, şi erau oameni serioşi atunci, oameni politici serioşi, am condus tot o coaliţie, au plimbat reducerea. Nu ştiu dacă, până la urmă, s-au redus mai mult de 100-200 de locuri aici. Nu sunt pesimist, încerc să fiu realist şi să vă spun că nu se vor face uşor aceste reduceri, care văd că sunt numite reforme. Nu sunt numai reforme, sunt şi măsuri care înseamnă schimbări de legi”, a spus Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
El a menţionat că instituţia sprijină corecţia fiscal-bugetară, dar aceasta trebuie să fie realistă şi să asigure pace socială şi stabilitate politică.
Primul pachet de consolidare fiscală a fost asumat în iulie de Guvern, care estimează un impact bugetar de 1,1% din PIB în acest an şi de 3,5% în 2026.
România a avut în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, peste 9,3% din PIB.
