“Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath”
Conferința „Energie”, 24 mai 2023

Panelurile dedicate domeniului „Energie”, desfășurate pe 24 mai, la Senatul României, în cadrul“Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath”, al 15-lea eveniment din seria „Împreună Protejăm România”, au oferit o dezbatere amplă și complexă a principalelor probleme și tendințe din sectorul energetic.

Direcțiile în care trebuie să se îndrepte sectorul energetic în perioada următoare, reformele și transformările necesare pentru reducerea emisiilor de CO2, cât și pentru creșterea independenței energetice, importanța dezvoltării rețelelor de distribuție, nevoia de accelerare a investițiilor în producția de energie verde, dar și în unități de stocare a excedentului de energie, impactul pozitiv al adoptarii în România a legii hidrogenului sunt doar câteva dintre subiectele care s-au aflat pe agenda conferinței.

La eveniment au luat parte o serie de membri ai Guvernului și Parlamentului României, reprezentanți ai companiilor din domeniul energiei și din domeniile conexe, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, cât și diverși specialiști.

Pe lista de speakeri s-au aflat: István-Loránt Antal, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senat; Anca Dana Dragu, președinta Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senat; Oana Marciana Ozmen, deputată, Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților; Florin Spătaru, ministrul Economiei; Sorin Elisei, director Deloitte România, director al practicilor de energie și sustenabilitate; Cătălin Stancu, Associated Senior Expert Horváth & Partners Management Consulting; Teodor Chirica, președinte CA Nuclearelectrica; Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica SA; Vasile Cârstea, director general al Depogaz; Valentin Silivestru, președinte-director general INCD Turbomotoare COMOTI; Ștefan Gadola, președintele CA al EnergoBit; Constantin Vasilescu, președinte executiv UGIR-1903; Dragoș C.-L. Preda, secretar de stat pentru Telecomunicații 2020-2021, CEO Radiocom 2021-2022, DBA Orbis Conecto; George Tecusan, membru Future Energy Leaders România; Claudiu Crețu, director general al Termoenergetica; Adrian Negrescu, manager Frames; Călin Vilt, consilier științific Onorific CNR-CME.

István-Loránt Antal, președintele Comisiei pentru Energie, Infrastructură energetică și Resurse minerale din Senatul României

În deschiderea conferinței, István-Loránt Antal a anunțat votarea de către Senat a legii hidrogenului (proiectul de lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile şi cu emisii reduse de carbon în sectoarele industriei şi transporturilor – n.r.), un act normativ în premieră nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană. „Știți foarte bine că, la nivelul Uniunii Europene, nu există încă nicio directivă, nici un regulament care să reglementeze folosirea, tratarea hidrogenului, în afară de Green Deal și Fit-for-55, unde avem țintele menționate privind introducerea hidrogenului în procesul de decarbonare. (…) Încă o dată, suntem pionieri în acest domeniu. Urmează ca, având în vedere primul an de raportare 2025 și luând în calcul ca an de referință 2024, să susținem și să convingem industria să folosească hidrogenul”, a declarat Antal.

Referitor la direcția în care ar trebui să meargă domeniul energetic în Europa și, în particular, în România, Antal consideră că nu se poate vorbi de folosirea exclusivă a energiilor regenerabile. „Eu spun că trebuie, categoric, să separăm două lumi sau, dacă vreți, două ere: era de dinainte de război și era care a venit după război. Și aici cu referire și la sistemele de distribuție, pentru că mulți politicieni de la Bruxelles au crezut că viitorul înseamnă 100% înverzirea Europei și folosirea doar a energiilor verzi. Multă lume deja se referea la distribuție, la sistemele de distribuție atât a energiei electrice, cât și a gazelor naturale ca la niște fiare, cabluri învechite și credea că viitorul o să fie cu totul în cloud, cu totul digitalizat, cu energie numai de la soare, vânt, hidro și, bineînțeles, toate variațiunile posibile ale energiilor regenerabile. Războiul ne-a arătat că, de fapt, distribuțiile sunt extrem de importante și reprezintă prioritatea numărul unu a ceea ce înseamnă securitatea energetică, securitatea și siguranța furnizării energiei electrice și a gazelor naturale. Și, cum bine vedem cu toții, preocuparea principală a tuturor guvernelor din UE este astăzi cum să păzească aceste sisteme de distribuție, dar și cum să le dezvolte, în așa fel încât să poată să ducă energiile produse în viitor. Pentru că, într-adevăr, viitorul înseamnă electrificare. Pe zi ce trece, mapamondul are creștere la consumul de energie electrică și la fel se întâmplă și în România. (…) Este foarte clar că și sistemele de distribuție trebuie regândite. Dar trebuie să ne bazăm pe ele. Și tot ce înseamnă Green Deal, tranziția energetică trebuie să facem cu foarte mult echilibru, pentru că o economie fără capacitate de producere de energie electrică în bandă este o economie utopică sau nefuncțională”, a afirmat Antal.

Anca Dana Dragu, președinta Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități din Senatul României

Anca Dragu a arătat că, în România, se vede astăzi preocuparea față de energia verde, deși se înregistrează întârzieri la anumite proiecte. „Există, într-adevăr, preocupare pentru tot ce înseamnă energie verde și hidrogen, chiar dacă vedem niște niște întârzieri la două proiecte importante (…) precum cel cu cogenerarea de înaltă eficiență și hidrogenul verde, două proiecte din PNRR. Dar s-a cristalizat la nivelul societății, la nivelul specialiștilor o direcție foarte clară, iar votul de astăzi din Senat al legii hidrogenului demonstrează ceea ce susțin”, a declarat senatoarea.

Anca Dragu s-a mai referit la alte două aspecte care țin de investițiile din sectorul energetic, respectiv sectorul de distribuție și finanțarea proiectelor verzi. „La nivel de distribuție, cred că mai sunt multe de făcut pentru modernizare și extindere, dar această componentă a extinderii trebuie să țină cont de momentul în care se află industria energetică. În ceea ce privește finanțarea, problema mi se pare și mai complicată”, a accentuat Dragu. Senatoarea consideră că strategiile privind finanțarea proiectelor verzi ar trebui îmbunătățite. „Avem două zone definite – nuclear ca fiind verde, iar gazul ca fiind element de tranziție – dar nu avem niște pachete clare de sprijinire a finanțărilor pentru „înverzire” la nivelul sectorului financiar-bancar. În momentul în care te duci la bancă și ai un proiect foarte verde, dar scump, și ai unul mai puțin verde, dar ieftin (…), cum convingi banca să îți finanțeze proiectul cu rezultate financiare mai slabe, dar mai la modă, în detrimentul celui cu rezultate financiare mai bune, dar nu atât de la modă? Această mică verigă ne lipsește din tot procesul actual de „înverzire”. Și nu mă refer doar la energie, ci la toate domeniile care trebuie să treacă la tehnologii verzi. Pe partea de finanțare văd deci, încă, o mare provocare”, a afirmat Dragu.

Oana Marciana Ozmen, deputată, Comisia pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților

Deputata Oana Marciana Ozmen a precizat că proiectul de lege care vizează reglementarea pieței de hidrogen în România, recent adoptat de Senat, întrunește o largă majoritate parlamentară și se adresează, în primul rând, furnizorilor de combustibili de hidrogen cu impact pentru industrie și transporturi. „Proiectul în sine a vizat două aspecte: să dăm un impuls organizării pieței de hidrogen din România și, în același timp, să ne aliniem politicilor publice pe care Uniunea Europeană le are în acest moment. Faptul că, la nivel european, se constituie această bancă a hidrogenului, care, doar pentru început, va utiliza aproape 800 de milioane de euro pentru dezvoltarea de proiecte ce vizează folosirea hidrogenului verde este o dovadă că România se aliniază acestui demers european. În același timp, avem posibilitatea să decorbonăm sectorul industrial”, a afirmat deputata.

Oana Marciana Ozmen a subliniat că acest nou proiect de lege va deveni și mai important în contextul în care hidrogenul obținut din energie nucleară va fi considerat hidrogen verde. „Un element important al proiectului este acela că, în perioada tranzitorie, vom utiliza, pentru producția de hidrogen, energie nucleară. Energia nucleară este un element strategic în ceea ce privește strategia energetică a României; se fac investiții pentru capacitățile 3 și 4 de la Cernavodă, de curând, a fost anunțată și dezvoltarea proiectului la Doicești, pentru SMR. Este o dovadă că România va avea posibilitatea să utilizeze energia nucleară pentru a produce hidrogen în perioada tranzitorie. E adevărat, la nivel european, încă așteptăm să se ia o decizie cu privire la acest aspect, fiind păreri pro și contra, însă sunt sigură că se va ajunge la un consens”, a conchis deputata.

Florin Spătaru, ministrul Economiei

MinistrulEconomieiFlorin Spătaru a vorbit despre modalitățile prin care energia poate duce la creșterea competitivității economiei românești.„Creșterile prețurilor la gaze și la energie au condus la scăderi ale producției industriale și la scăderea competitivității. Pe lângă disponibilitatea acestor resurse, s-a vorbit și despre direcția în care trebuie să se îndrepte industria României, cât și cea europeană, pentru că această scădere a competitivității nu o regăsim doar în economia românească, ci peste tot. Discuțiile pe care le-am avut cu miniștrii de resort din statele europene au vizat creșterea competitivității și felul în care ne putem îndeplini obiectivele majore de decarbonare, de sustenabilitate într-un mix energie-industrie corespunzător (…). S-a discutat și despre planul strategic de producție și achiziție de hidrogen”, a precizat ministrul Economiei. Oficialul a apreciat, totodată, că UE ar trebui să își producă propriul hidrogen și să ia mai puțin în calcul achiziția de hidrogen, pentru a nu crea o nouă dependență. Spătaru a mai spus că România ar avea, de asemenea, această posibilitate.„Susținem ca hidrogenul produs din energia nucleară să fie considerat un hidrogen curat, pentru că etapa următoare la care trebuie să ne așteptăm este legată de crearea acelui lanț de valoare și identificarea de componente verzi în produsul final pe care îl avem. De aceea, economia europeană și, cu atât mai mult, economia românească trebuie să treacă printr-un proces de transformare. Acest proces presupune retehnologizare, producția de energie verde, utilizarea acestei energii în alte surse de energie neconvenționale, care să poată să ducă la un proiect curat. Luna trecută, discutam la Galați despre modalitatea în care acest hidrogen poate fi obținut din surse regenerabile și pus în valoare prin producția de oțel verde. Acestea sunt proiectele pe care România trebuie să le evalueze și să le prioritizeze”, este de părere Florin Spătaru.

Sorin Elisei, director Deloitte România, director al practicilor de energie și sustenabilitate

Sorin Elisei a ridicat problema lipsei de claritate a cadrului normativ necesar pentru implementarea unor proiecte care au obținut contracte de finanțare în domeniile producției de hidrogen verde și a stațiilor de încărcare pentru mașini electrice. „În procesul nostru de asistență a unor clienți care au avut curajul să se înscrie în diverse programe de finanțare, găsim aceste neclarități și invit la un proces colectiv de clarificare a achizițiilor publice. Suntem într-un moment în care nu reușim să lansăm caiete de sarcini și licitații pentru achiziția unor echipamente critice, echipamente care sunt dorite de foarte multe alte țări, nu numai de România în această tranziție energetică. Sunt foarte multe interpretări și clarificări necesare, pentru a putea avea un proces corect de achiziție a echipamentelor care sunt finanțate prin aceste programe europene și, în mod special, ne gândim la tratamentul aplicat beneficiarilor privați de fonduri europene, care, în acest moment, discută despre legea 98, legea 99, avem și un îndrumar metodologic la PNNR, dar e nevoie de clarificări. Vorbim de clienți foarte mari care și-au asumat investiții foarte mari și care în acest moment sunt ținute oarecum în stand-by”, a declarat Elisei.

Cătălin Stancu, Associated Senior Expert Horváth & Partners Management Consulting

Cătălin Stancu a făcut o prezentare a potențialului dezvoltării economiei hidrogenului în România și a oferit o serie de cifre estimative în acest sens. Potrivit lui Stancu, sunt vizate patru direcții mari de dezvoltare: utilizarea hidrogenului cu prioritate în sectoarele cu cel mai mare impact asupra reducerii amprentei de carbon – industrie și transport; creșterea economică prin dezvoltarea sectoarelor greu de decarbonizat și creșterea competitivității acestora; dezvoltare tehnologică și inovare, pentru a mobiliza pe termen lung implementarea hidrogenului și a atrage capital românesc; utilizarea hidrogenului și a soluțiilor Power-to-X, pentru a integra cu succes sursele regenerabile și pentru a realiza cuplarea sectorului.

„Vedeți o combinație a acestor patru obiective, care sunt firești. Fundamental, hidrogenul se ocupă de reducerea amprentei de CO2 și, tot ca principiu, el ar trebui să rezolve problemele acelor sectoare care altfel nu își pot fi rezolva problema emisiilor. Al doilea obiectiv, pe care sunt convins că o să-l avem și noi, este șansa pe care o dă o nouă tehnologie – să intrăm în dezvoltarea economică; dar și obiectivul trei, care înseamnă dezvoltarea tehnologică. Noi suferim tare aici. La clasamentele de inovare și dezvoltare tehnologică, România este de ani buni pe ultimul loc în Europa. Nici măcar cu Bulgaria nu ne comparăm. Și poate că acesta e un subiect de discutat. De ce am ajuns în zona asta? E clar că hidrogenul ne dă o șansă extraordinară, dacă reușim cumva să intrăm în logica acestui tip de economie, care va fi, cert, una mondială, să prindem un loc mai în față. Numai că șansa acesta nu este o chestiune care va dura, pentru că va fi o cursă extraordinară pe tehnologiile care țin de hidrogen”, a accentuat Cătălin Stancu.

Pentru sectorul industrial, cererea de hidrogen a României în 2030 este estimată (potrivit utilizărilor actuale și potențiale din diferite sectoare, coroborat cu impuse de RED II revizuită), la 42% din cererea totală de hidrogen la industria actuală (industriile chimice și îngrășăminte). Este estimată, de asemenea, o producție anuală de 1,1 tone de oțel verde folosind hidrogen verde, până în 2030, conform datelor prezentate de Cătălin Stancu.

Teodor Chirica, președinte CA Nuclearelectrica

În prezentarea sa, Teodor Chirica a evidențiat rolul energiei nucleare, văzută ca o sursă de securitate și durabilitate, mai ales în contextul tendințelor actuale din sectorul de energie și a țintelor României pentru reducerea emisiilor de CO2 și reducerea dependenței energetice.

„Ca urmare a retragerii capacităților de cărbune, de circa 4,6 GWe până în 2032, prin creșterea capacității nucleare cu circa 2000 MW, însemnând unitățile 3 și 4, plus SMR, putem compensa o parte din această pierdere pentru sistem și, desigur, alături de tehnologiile regenerabile și tehnologia hidrogenului. O altă măsură pe care am luat-o a securizat ciclul combustibilului nuclear, utilizând avantajul uraniului natural”, a afirmat Teodor Chirica.

Chirica a prezentat și principalele proiecte de dezvoltare a energiei nucleare în România. „Abordarea noastră este de a le realiza în cadrul unui parteneriat euro-atlantic, implicând companii și finanțări din zona Statelor Unite, Canadei, Franței și Italiei. Proiectele noastre sunt: extinderea duratei de viață a unității 1, două noi Unități CANDU până în 2031, dezvoltarea reactoarelor mici modulare SMR, dar și alte proiecte importante, precum instalația de stocare a tritiului, extinderea ciclului de combustibil nuclear (fabrica de la Feldioara), reactorul nuclear de generația IV – Alfred, pe care îl dezvoltă Institutul de Cercetări Nucleare de la Pitești, în colaborare cu parteneri din Italia”, a arătat președintele CA al Nuclearelectrica.

Totodată, Teodor Chirica a reamintit și anunțul făcut de președintele american Joe Biden, la recentul Summit G7 de la Fukushima, potrivit căruia două instituții financiare din SUA au emis scrisori de interes pentru potențiale împrumuturi de până la 4 miliarde de dolari, acordate proiectului mini-reactoarelor nucleare din România.„Anunțul a inclus și sprijinul SUA și Japoniei, al partenerilor din Coreea de Sud și Emiratele Arabe Unite, de până la 275 de milioane de dolari pentru partea de proiectare a reactoarelor modulare mici din România”, a mai precizat președintele CA al Nuclearelectrica.

Alexandru Chiriță, director general Electrica SA

Alexandru Chiriță a afirmat că, în această perioadă de tranziție din domeniul energetic, este important ca fiecare parte implicată să contribuie cât mai mult. „Cred că efortul ar trebui să fie comun și, așa cum vedem la companiile din acest domeniu, există o preocupare din partea fiecăruia de a contribui în mod semnificativ. Subiectul generic supus tuturor pe masă este unde vom ajunge și cât de repede putem să contribuim fiecare”, a accentuat directorul general al Electrica. În ceea ce privește direcțiile urmate de Electrica, Chiriță a precizat că zona de producție este foarte importantă și face parte din strategia companiei pe termen mediu și lung. „Bineînțeles că și distribuția și investițiile în zona de distribuție sunt la fel de importante și trebuie tratate ca atare. Și aici, cu toții cred că așteptăm sprijin și din partea Transelectrica în efectuarea acestei perioade de tranziție. Cred că, cu precădere, cei de la Nuclearelectrica așteaptă un sprijin semnificativ”, a arătat Chiriță. Acesta a mai precizat că, și la Electrica, există preocupare pentru energiile verzi. „Nu doar în zona de solar și eolian, dar și în zona de hidrogen. Avem o evoluție destul de interesantă în acest moment. Și, dincolo de faptul că am depășit cu toții, în 2022, un moment dificil pentru piața de energie per ansamblu, cred că acum putem să privim lucrurile în viitor și să o facem sub o formă optimistă. Spunem că suntem în fața unor mari oportunități, oportunități de care trebuie să știm să beneficiem, mai ales prin prisma programelor guvernamentale. Este o oportunitate pentru companii și este o oportunitate și de colaborare. Țelul este comun și toți vom beneficia de rezultatele pozitive pe care le vom obține. Din fericire, este loc pentru absolut orice investiție în acest domeniu. Și, cât timp ne concentrăm cu toții să atingem acest obiectiv de independență energetică în România, cred că rezultatele vor fi cele așteptate, chiar dacă țintele vor fi din ce în ce mai dificile. Totuși, eu sper să fie bine înțelese de toată lumea și să oferim sprijin fiecare dintre noi în atingerea acestor ținte”, a declarat Chiriță.

Vasile Cârstea, director general al DEPOGAZ

Vasile Cârstea a prezentat proiectele de investiții ale Depogaz, aflate în derulare, care vizează consolidarea independenței și a securității energetice a României.„Așa cum mai anunțat și în alte intervenții, proiectul de la Ghercești intră într-o etapă de mărire a capacității, de la 200 de milioane de mc la 600 de milioane de mc/ciclu pentru înmagazinare, de la 2 milioane mc/zi la 5 milioane mc/zi capacitate de injecție și, la fel, de la 2 milioane mc/zi la 5 milioane de mc/zi capacitate de extracție. Acest depozit va contribui într-un mod esențial la asigurarea independenței și securității energetice a României, creând condițiile necesare pentru a prelua cantitățile de gaze care ar urma să apară din exploatare, plus alte cantități de gaze care ar intra în sistemul național”, a precizat directorul general al Depogaz.

Cârstea a adăugat că Transgaz dezvoltă și interconectează depozitul de la Ghercești cu partea de sud a României, la Calafat, mergând spre Serbia, unde se urmărește o interconectare în perspectivă. „În acest scop, am avut întâlnire cu conducerea Transgaz, la sediul din zona Olteniei, unde au fost puse la punct toate detaliile, astfel încât implementarea proiectului să țină cont de toate condițiile tehnice necesare”, a explicat Cârstea.

„Alături de acestea, avem și alte proiecte în dezvoltare, cum este cel de la Bilciurești, depozit pentru care Depogaz a obținut un grant european de aproape 38 milioane de euro, deja agreat și la care s-a semnat contractul, urmând să demarăm lucrările pentru a crește capacitatea de livrare de la 14 milioane mc/zi la 20 de milioane de mc/zi. Depogaz mai are în desfășurare proiectul de la Sărmășel, care urmează a fi dezvoltat de la o capacitate de înmagazinare de circa 950 de de milioane mc la 1,5 miliarde mc. Au început lucrările de modernizare în infrastructura de sonde, plus urmează forarea de sonde noi, care vor contribui la mărirea capacității. Depogaz va dezvolta un depozit în nordul Moldovei, care urmează să asigure stabilitate și siguranță energetică prin aprovizionarea cu gaz a aceastei zone, contribuind, în plus, la securitatea energetică a Republicii Moldova. Toate aceste investiții le avem ca țintă în perioada 2023-2026 și respectiv 2027 pentru Bilciurești”, a mai precizat Vasile Cârstea.

Ștefan Gadola, Președintele Consiliului de Administrație al EnergoBit

Ștefan Gadola a abordat problema posibilului excedent de energie verde în sistem și a subliniat nevoia de a gândi din timp capacități de stocare și chiar o strategie în acest sens. „În firma noastră de studii și proiectare, am obținut pentru clienții noștri ATR-uri (aviz tehnic de racordare) în valoare de 7000 de MW. Până azi dimineață, aveam în lucru 8000 de MW. Este ceva fantastic. (…) Există o presiune pentru a face aceste studii, presiuni de la investitori, care vin și ne întreabă de ATR-uri, dacă sunt proiecte. Deci este incredibil, sunt atâtea oportunități. Dar, acum, o să mă duc mai departe și o să vă spun că aceste proiecte se vor putea realiza numai în condițiile în care se vor face și proiecte de stocare. Nu există viitor pentru aceste mii de megawați fără stocare. (…) Și mă întreb ce vom face cu atâta energie verde, pentru că, la noi, consumul este mic. În momentul de față, consumăm circa 6000 de MW. (..), din aceștia 3200 fiind produși de Hidroelectrica și circa 700 MW de fotovoltaic”, a explicat Gadola.

Legat de tendința de creștere a numărului de prosumatori, reprezentantul EnergoBit are aceeași îngrijorare.„Sigur, e foarte bună această tendință de a avea cât mai mulți prosumatori și, din punct de vedere tehnic, așa este cel mai bine: să produci acolo unde consumi. După informațiile mele, avem acum circa 350 de MW produși astfel, însă o parte dintre aceștia nu sunt introduși în dispecerizare, pentru că ei produc acasă. După părerea mea, în circa un an de zile, cred că vom ajunge la 1000 de MW. Și avem experiența țării vecine, Ungaria, cu o populație la jumătate, unde prosumatorii însumează 2000 de MW și ei au stopat încă de anul trecut proiectele fotovoltaice. În plus, săptămâna trecută am aflat despre o hotărâre a Uniunii Europene, potrivit căreia toate clădirile publice care au o suprafață a acoperișului de peste 250 m² vor fi obligate să-și pună panouri fotovoltaice. Deci vor crește și ei producția. Dacă, în circa un an de zile, depășim 1000 de MW de la prosumatori, pe care, am spus, nu o să îi putem dispeceriza, la un consum de circa 5000 MW, poate 6500 MW (maximul consumului din ultimul timp fiind de 7500 MW), atunci îmi pun problema ce facem cu aceste mii de megawați pe care dorim să le promovăm și se produc? Deci este cert că avem nevoie de stocare. Am vorbit despre hidrogen. Dar încă nu știu ce se va întâmpla cu hidrogenul care se va produce”, a mai spus Ștefan Gadola.

Valentin Silivestru, președinte-director general INCD Turbomotoare COMOTI

Valentin Silivestru a apreciat că, în ceea ce privește noile tipuri de combustibili care vor fi folosiți cu succes în viitor, inclusiv cei pe bază de hidrogen, totul trebuie privit cu rezerve. „Este greu de spus acum ce combustibil va apărea peste 30-40 de ani. Nu știm încotro se va duce știința. Este posibil să apară ceva cu totul nou, cum s-a întâmplat în multe cazuri în istorie”, consideră Silivestru. În schimb, specialistul a arătat că, în acest moment, gazele naturale reprezintă combustibilul de trecere de la situația actuală la combustibilii noi, care nu emit CO2. „Și aș vrea să subliniez că trebuie înlocuite masiv centralele pe cărbune cu centrale pe gaze naturale, dar cu ciclu mixt. Pentru că acest ciclu mixt are cel mai mare randament termic în momentul de față. Maximul de randament în producerea de energia electrică a fost atins, de exemplu, de o centrală din Japonia, acum câțiva ani: 63,07% randament, față de o centrală pe cărbune actuală care are doar 35%”, deci scădem emisia de CO2 aproape la jumătate”, a afirmat Silivestru.

Silivestru consideră că pasul următor va fi trecerea la un mixt de combustibil, în care vor fi folosite, în principal, gaze naturale cu hidrogen, până la 20% putând fi utilizată fără probleme rețeaua actuală de transport. „Pasul următor va fi trecerea la combustibili noi. Toată lumea zice acum că va fi hidrogenul. Nu se știe, vă spun ca și cercetător. Sunt mult avantaje la hidrogen, dar și multe dezavantaje. Unul dintre marile dezavantaje este costul. Trebuie găsite neaparat soluții pentru a reduce costurile la producția hidrogenului. De asemenea, mai este vorba și de costul de transport și de stocarea hidrogenului”, a mai spus Valentin Silivestru. În același timp, directorul general INCD Turbomotoare COMOTI a indicat noi combustibili inovativi care ar putea câștiga teren, cum ar fi cei sintetici, cât și posibile noi surse de energie, precum cea geotermală sau solară, de tip termic, nu fotovoltaic.

Constantin Vasilescu, președinte executiv UGIR-1903

Constantin Vasilescu a semnalat scăderea drastică a ponderii contribuției companiilor românești la PIB-ul României, cât și diminuarea activităților din sectorul industrial, în ultimele decenii.„În ultimii 33 de ani, practic, avem o stagnare și o diminuare a dezvoltării economice și sociale a României și, în special, o diminuare a rolului industriei și a producătorilor români de bunuri și servicii în PIB-ul României. Dacă ne referim strict la economie, putem să spunem că dezvoltarea și PIB-ul României au crescut foarte mult prin investiții străine și că a scăzut foarte mult participarea producătorilor și furnizorilor de servicii români”, a arătat președintele executiv al UGIR-1903.

Vasilescu a mai spus că aceste evoluții se reflectă inclusiv asupra consumului de energie în sectorul industrial. „Dacă ne referim strict la energie, așa cum spuneau antevorbitorii mei, la ora actuală, dintr-un total de 14.000-15.000 de MW care se consumau în mod normal, România a ajuns să consume 4000-6000 de MW. Este îngrijorător și inadmisibil ca România, care avea capacități instalate de 24.000 de MW, să ajungă să consume atât de puțin cu tot cu segmentul casnic. Asta ne situează în Europa în urma unor țări care sunt mult mai mici, care nu aveau profil industrial, așa cum avea România. Investim de ani de zile și suntem campioni în energii regenerabile. Uniunea Industriașilor are în componența sa o federație a energiilor regenerabile, care s-au dezvoltat foarte mult în toți anii precedenți și a fost o mare bucurie că am primit investiții de aproape 4 miliarde de dolari. Problema este că, dacă continuăm în acest ritm, vom crește cu alte mii de megavați. Ce facem cu ei?”, a spus Vasilescu, propunând și soluții în acest sens. „O soluție pentru dezvoltarea sectorului energetic al energiilor regenerabile în România pe care noi am identificat-o ar fi ca Ministerul Energiei și celelalte ministere ale economiei, ale Mediului, Dezvoltării Rurale să ia în calcul obligativitatea ca toți producătorii de energie regenerabilă să aibă în proiectele lor de dezvoltare și proiecte pentru stocarea energiei, indiferent cum s-ar chema această stocare de energie”, a declarat președintele executiv al UGIR-1903.

Dragoș C.-L. Preda, Secretar de Stat pentru Telecomunicații 2020-2021, CEO Radiocom 2021-2022, DBA ORBIS CONECTO

Dragoș Preda s-a referit la implementarea noilor resurse tehnologice pentru eficientizarea sectorului energetic și a accentuat importanța utilizării resurselor energetice în funcție de fiecare tip de activitate economică. „Trebuie să utilizăm resursele dedicat fiecărui business-case în parte. (…) Așa cum este cazul 5G, în sectorul telecomunicațiilor, care este o tehnologie industrială, deci trebuie să ai industrie ca să o transpui. La fel și în domeniul energiei, trebuie să știm să adaptăm aceste resurse. De exemplu, s-a vorbit despre hidrogen. Hidrogenul este abordat la ora actuală, din punctul nostru de vedere, al specialiștilor în comunități inteligente, în special, în zona de transport de mărfuri și căi ferate”, a arătat Dragoș Preda.

În plus, Preda a arătat că, în viitor, trebuie create, la nivel local, comunități autonome. „Va trebui să știm să ne adaptăm pentru crearea acestor comunități, care devin autonome din punct de vedere energetic. Vă spun că sunt în discuții și am colaborări cu companii mari, inclusiv din România, pentru a crea comunități autonome. Momentan, se discută doar despre rețele de desfacere, pentru supermarketuri și spații comerciale, care pot să furnizeze spațiul necesar pentru a se eficientiza din punct de vedere energetic”, a afirmat Preda. Acesta a abordat și noțiunea de eficientizare a parcurilor fotovoltaice, care se conturează în prezent. „Din punct de vedere al hidrogenului, la fel, am discutat la nivel european cu entități, în special din statele nordice, pentru a dezvolta în România ceea ce am putea să numim eficiența parcurilor fotovoltaice prin hidrogen verde, prin forare la mare adâncime. Lucrul acesta încă nu l-am văzut abordat în România și aș vrea să îl văd, pentru că, atunci când vorbim despre eficiența parcurilor fotovoltaice (…), din păcate, ceea ce a fost pus în funcțiune este din perioada certificatelor verzi și acum urmează să fie puse în funcțiune parcuri cu o tehnologie mai bună”, a mai spus Dragoș Preda.

George Tecusan, membru Future Energy Leaders (FEL) România

George Tecusan a prezentat o analiză a efectelor războiului din Ucraina asupra sistemului energetic, venind, totodată, cu propuneri de măsuri și recomandări pentru România.

„Astăzi, trăim într-o nouă realitate pe care trebuie să ne-o asumăm cu toții, indiferent că suntem companii, consumatori, distribuitori, autorități etc. Noua realitate energetică a adus în prim-plan trei subiecte foarte mari. Primul dintre ele, securitatea energetică, era un subiect pe care, cel puțin la nivel public, nu îl aveam foarte clar în minte. Apoi, am văzut intervenții ale tuturor statelor pe lanțul energetic pentru ameliorarea prețurilor la energie, în scopul de a proteja consumatorul final și, bineînțeles, la nivel european, am văzut accelerarea tranziției energetice, ca o soluție pentru a scăpa de dependențele față de Rusia.Trecând mai departe, la contextul european, e important de menționat aici că, în orice investiție, e bine să ai un portofoliu diversificat și credem că Europa și, bineînțeles, România, ar trebui să își diversifice energia atât din punct de vedere al surselor de aprovizionare, cât și al furnizorilor cu care lucrează, pentru a evita ca, pe viitor, să fim dependenți de un actor care folosește energia ca armă în diferite momente”, a arătat Tecusan.

Potrivit FEL România, românii ar trebui să lucreze, în perioada următoare, pe patru mari șantiere energetice: producția de energie electrică, producția de gaze naturale, infrastructura energetică și consumul. Pentru sectorul de energie electrică, sunt propuse măsuri ca: asumarea unor ținte ambițioase privind ponderea energiilor regenerabile, planificarea proiectelor de capacități de energie verde în corelație cu proiecte pentru sisteme de stocare a energiei, accelerarea și simplificarea cadrului legislativ pentru autorizarea proiectelor RES și dezvoltarea industiei nucleare.

Pentru producția de gaze naturale, FEL propune ca direcții accelerarea proiectelor de exploatare a gazelor naturale, onshore și offshore, dezvoltarea cadrului de reglementare pentru gazele verzi și implementarea unor scheme de sprijin pentru acestea. Nu în ultimul rând, la capitolul consum, sunt vizate accelerarea implementării surselor de energie regenerabilă descentralizată, utilizarea pompelor de căldură și eficientizarea consumului prin audituri energetice și renovări, alături de conștientizarea consumului responsabil al energiei.

Claudiu Crețu, director general al Termoenergetica

Claudiu Crețu a accentuat importanța proiectelor pentru producția de energie prin cogenerare, cât și nevoie urgentă de modernizare a centralelor care deservesc Capitala. „Știm cu toții cât de importantă este cogenerarea, dar totuși trebuie să repetăm acest lucru. Pentru că, din păcate, cogenerarea nu este acolo unde ar trebui să fie. Și trebuie, încă o dată, să înțelegem importanța cogenerării în peisajul energetic viitor. Se vorbește foarte mult despre energie regenerabilă. Foarte bine. Dar cu ce vom echilibra sistemul? Este nevoie și de centrale noi cu tehnologie nouă pe gaze. Care este cea mai optimă modalitate de a utiliza gaz? Cogenerarea, care înseamnă un randament de 90% și peste”, a arătat directorul general al Termoenergetica.

Crețu a atras atenția că centralele care asigură energia termică a Capitalei sunt extrem de vechi și depășite ca tehnologie, iar investițiile, greu de atras. „Revin la București. Bucureștiul, în acest moment, înseamnă aproape 600.000 de apartamente care depind de sistemul centralizat. Centrale de producție ale Elcen: două din ele sunt din 1964; Centrala Progresul este din 1980; doar CET Vest, din 2009. Este nevoie de investiții în centrale noi, moderne cu ciclu combinat. Este nevoie în anumite zone de motoare în cogenerare, pentru că au un randament ridicat și o flexibilitate extraordinară. Totodată, este nevoie de integrarea regenerabilelor. Toate acestea se fac într-un mediu financiar sănătos, în care se pot atrage finanțări nerambursabile sau rambursabile. Din păcate, nu reușim să ieșim încă din acea logică a datoriilor, a penalităților, a problemelor etc., care ne chinuie de mulți ani. Este nevoie de o acțiune mai coerentă la nivelul decidenților politici. Pentru că este atât de mare și de atât de dificilă această situație. Elcen, Radet, Termoenergetica, indiferent cum îi schimbăm numele, sistemul este același. Astfel încât este nevoie de coerență la nivel de Guvern și Primăria Capitalei, cei doi mari decidenți pentru a repune acest sistem acolo unde trebuie”, a declarat Claudiu Crețu.

Adrian Negrescu, manager Frames

Adrian Negrescu a vorbit despre impactul negativ ale reglementărilor ce țin de zona afacerilor din sectorul de energie, cât și despre incertitudinile legislației fiscale. „Din punctul meu de vedere, reușim să ne faultăm singuri prin modul în care reglementăm această zonă de energie și să ratăm, practic, niște niște șanse de a aduce în România niște investitori majori și de a dezvolta la nivel local niște investiții semnificative. Știu cel puțin patru companii cu care noi lucrăm, interesate să dezvolte investiții, pe zona de fotovoltaice mai ales, care s-au lovit de zona birocratică a problemei și și-au pus niște întrebări din această cauză: avem timp să așteptăm din punct de vedere al business-ului să facem aceste investiții sau încercăm să găsim alte soluții pentru a asigura o energie ieftină? Pentru că, până la urmă, totul ține de costurile de producție. Trei dintre aceste companii au renunțat, probabil pentru că și-au dat seama că birocrația este mult prea mare, iar modificările legislative pe care le vedem tot timpul, tot felul de taxe și impozite noi, etc. toate acestea creează incertitudine și dezintermediere și cred că acesta este cel mai periculos lucru pentru economia românească”, a afirmat Negrescu.

În schimb, managerul Frames a spus că țările vecine stau mult mai bine la acest capitol, lucru care dezavantajează România. „Ne uităm la celelalte țări din regiune și vedem că acolo lucrurile stau mult mai bine decât la noi. Aquis-ul comunitar a fost implementat mai rapid. Există niște linii foarte clare, pe baza cărora poți dezvolta niște investiții în domeniu, poți atrage investiții și mai există un alt palier, care mi se pare extrem de important: nu există această fluctuație a modului în care sunt calculate elementele esențiale în producția oricărei companii din România”, a mai afirmat Negrescu, exprimându-și speranța că noul guvern va fi mult mai focusat pe domeniul energiei.

Călin Vilt, consilier științific onorific CNR-CME

Călin Vilt a sesizat o serie de probleme și disfuncționalități care persistă în sectorul energetic românesc.„Avem un conflict de interese între prescripțiile de exploatare a sistemului energetic național și organizarea companiilor. O parte dintre companii sunt la Ministerul Energiei, altele sunt la Secretariatul General al Guvernului. (…) Suntem singura țară a Uniunii Europene cu această disfuncționalitate majoră, care provoacă probleme în sistemul energetic național”, a arătat Călin Vilt, semnalând inclusiv vulnerabilitatea sistemului. „Avem o importantă vulnerabilitate națională de siguranță a sistemului energetic național. (…) A fost acea avarie din Croația, care s-a propagat liniștit peste granițele României. Un număr bun de ore, o parte a Ardealului a rămas fără alimentare cu energie electrică. O parte din probleme au rămas fără răspuns până astăzi, nici măcar acționarii Transelectrica nu cunosc cauzele reale ale acestor evenimente care s-au produs atunci”, a declarat Vilt.

Consilierul științific onorific al CNR-CME a ridicat și alte probleme, precum limitarea secțiunilor SEN pentru energie verde și capacitățile de generare a energiei electrice neaduse la zi.„Prin automatizarea sistemului energetic național, sistemele din surse regenerabile sunt limitate pe secțiunile SEN, cu un potențial care a depășit 25% din cât ar fi putut să producă. Aceasta înseamnă sute de milioane de euro pierderi. Cei din sectorul regenerabilelor nu strigă foarte tare, pentru că ei trăiesc din certificate. (…) Făceam o trecere în revistă privind modul în care stăm la capacitățile de generare ale României. Suntem exact unde eram și în 1989, doar că avem o mixt energetic ceva mai diversificat decât atunci. Pe hârtie, avem tot 18.000 de MW, ca atunci. Am întrebat ANRE de ce s-a oprit cu relicențierea și a venit un răspuns uimitor: o parte din aceste capacități sunt puse gaj la bănci. Și nu pot fi casate, cu toate că ele nu vor mai porni niciodată. Pe hârtie, dispecerul național se bazează pe 14.000 de MW. Dar, dacă mâine crește consumul de energie în România, importăm cu mare glorie. Ministerul Energiei a scos din strategia energetică și Tarnița și Turnu Măgurele-Nicopole, iar despre stocare nici nu pomenește. Zero”, a afirmat Călin Vilt.

Bucharest Leaders Summit: The Future is Now. Perspectives of the Aftermath este cel de-al 15-lea eveniment din seria ”Împreună Protejăm România”, proiect demarat de Grupul de presă MediaUno în anul 2020 și ajuns la 10 ediții de conferințe și cinci ediții de gală organízate, cât și la câteva publicații editate.

Evenimentul este organizat în perioada 11 mai- 12 iunie 2023 de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă și Asociația MediaUno, în parteneriat cu Senatul României, cu sprijinul MAPN, Ministerul Economiei, Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalității de Șanse, ANMCS, Statul Major al Aparării, Statul Major al Forțelor Navale Române, Statul Major al Fortelor Aeriene Române, Statul Major al Forţelor Terestre Române, ANCOM, Agenția Națională Antidrog, Agenția Națională a Zonei Montane, Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Parteneri:

Abbvie Romania, ABIEC- Asociația Marilor Consumatori de Energie, AGIR, AQUA Carpatica, APMGS, Anastasia Beverly Hills Romania, ARIC, BlueSpace Technology, Bodislav & Associates, Camera de Comert Bilaterala Romania-Portugalia, CECCAR, Chimcomplex S.A. Borzesti, Clubul Fermierilor Romani, Colegiul Medicilor din Romania, Comoti – Romanian Research & Development Institute for Gas Turbines, CONPET SA, Delgaz, Depogaz Ploiești, Electrica Furnizare, E.ON România, Farmec, GE Vernova, ODAS Global Consulting SRL, Golden Star City Resort, Guinot Institut Romania, Camera de Comerț Bilaterală Eleno- Română, HENRO – Asociatia Producătorilor de Energie Electrica, Huawei România, IATA România, Impera System Security, Institutul Clinic Fundeni, IWA- International Women Association Bucharest, Johnson & Johnson Romania, Luxury Aesthetics, ND Medhealth, Natural Paris, Nesspreso Professional, Nuclearelectrica, Olympus Iaurt Grecesc, Pfizer Romania, Qzine Catering, Regina Maria – Rețeaua de Sănătate, Constructii Erbasu, Salrom, STADA România, Starc4sys, Transgaz, Top Line Romania, UCB Pharma Romania, Vimetco Alro, UMFCD.

Mai multe detalii despre acest eveniment puteți regăsi la:
https://impreuna-protejam-romania.ro/
și pe pagina de Facebook 
https://www.facebook.com/MediaUno.Romania

Articole similare

Bucharest Leaders’ Summit:
Licence for a Better World

Parteneri si Sponsori Între 3 și 26 aprilie 2024, pe scena internațională va străluci ”Bucharest Leaders’ Summit: Licence for a Better World”, un eveniment care
Citește →

Societatea Română de Sindrom Lynch impulsionează inovația în lupta împotriva cancerului

Într-o inițiativă fără precedent în România, Societatea Română de Sindrom Lynch își propune să revoluționeze abordarea cancerului colorectal și endometrial prin implementarea unui set ambițios
Citește →

Generalul (r) Daniel Petrescu este noul membru al Consiliului Internațional de Leadership (ILC) al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA)

Într-un gest important pentru securitatea și diplomația europeană, Generalul (r) Daniel Petrescu, fostul Șef al Statului Major al Apărării din România, a fost anunțat ca
Citește →