Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Despre muzica klezmer și rădăcinile ei românești, despre monumentele evreiești din Berlin, într-o nouă conferință online cu participare deschisă

Puțini mai știu astăzi că tradiția muzicală evreiască numită astăzi „klezmer” (cuvânt de origine idiș care înseamnă aproximativ „instrumente muzicale”) a fost puternic influențată de muzica populară românească. De exemplu, un cântec klezmer precum „Rumania Rumania”, a cărui linie melodică este inspirată de o horă românească, nu doar că a intrat în patrimoniul cultural al diasporei evreiești europene, dar a fost „adoptat” inclusiv de muzicieni evrei fără legături cu România, devenind celebru în interpretarea lui Aron Lebedeff, muzician evreu de origine ucraineană emigrat în SUA. (Puteți asculta aici interpretarea în idiș a lui Lebedeff, în care se aud cuvinte precum „mămăligă”, „pastramă”, „cârnați”, „castravete” și, desigur, „vain”.)

În Germania, tradiția klezmer a influențat figuri de prim rang ale istoriei muzicii, ca Gustav Mahler.

Astfel de conexiuni vor fi prezente în cea de-a doua sesiune a seriei de conferințe online din proiectul „1.700 de ani de istorie și cultură evreiască în Germania”, organizată de Ambasada Germaniei la București cu sprijinul Ambasadei României în Germania, a Ambasadei Israelului în România și Fundației Magna cum Laude-Reut.

Evenimentul va avea loc pe data de 15 iunie, începând cu ora 16:00, și le va oferi participanților nu doar ocazia de a asculta live interpretări de muzică klezmer, ci și de a urmări o serie de prezentări pasionante, un adevărat periplu cultural și educațional prin 17 secole de istorie și tradiție.

Astfel, dirijorul Daniel Jinga, directorul Operei Naționale București, va discuta cu Ion M. Ioniță, redactor-șef al revistei Historia, iar istoricul Adrian Cioroianu, actrița Maia Morgenstern și trupa Teatrului Evreiesc de Stat, alături de Orchestra Metropolitană București (sub bagheta aceluiași Daniel Jinga), vor oferi o prezentare inedită a moștenirii evreiești în istoria, muzica și teatrul german.

Evenimentul va cuprinde, totodată, o prezentare video a celor mai importante repere ale viețuirii evreilor în capitala germană, în relatarea lui Emil Hurezeanu, fost ambasador al României la Berlin, în prezent șeful misiunii diplomatice române în Austria.

Participarea la această serie de evenimente este gratuită pentru toți cei care doresc să se înscrie, prin trimiterea un mesaj la adresa: 1700ani@laude-reut.ro, specificând numele complet, datele de contact și profesia.

Vă așteptăm cu drag să vă înscrieți și să scrieți impresiile voastre, în limita a 500 de cuvinte, în cartea martor a evenimentului ce va fi lansată în primăvara anului 2022, în cadrul recepției finale, printr-un mesaj la adresa: 1700ani@laude-reut.ro.

Detalii suplimentare despre proiect și sesiunea actuală găsiți aici: https://www.laude-reut.ro/2021/06/04/1700-de-ani-de-istorie-si-cultura-evreiasca-in-germania-321-2021-sesiunea-2/

Articole similare

Alexandru Nazare este încrezător înainte de discuțiile cu agenţiile internaţionale de rating: ‘Evoluţiile din execuţia bugetară actuală ne vor susţine argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală’

Discuţiile cu agenţiile internaţionale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a ţării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluţiile din execuţia bugetară actuală
Citește →

Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate faţă de anul precedent, până la 1,75% din PIB: Problema este că România nu a avut buget până la final de martie

Execuţia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu
Citește →

Situație unică în Uniunea Europeană: Doar 61% din populaţia rezidentă a României era conectată la sistemele de canalizare, în 2025

O pondere de 61,1% din populaţia rezidentă a României era conectată, în 2025, la sistemele de canalizare, în timp ce la sistemele de canalizare prevăzute
Citește →