Standard & Poor’s (S&P) a confirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul BBB-/A-3 (investment grade) şi a menţinut perspectiva negativă, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Perspectiva negativă reflectă opinia S&P că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice ale României şi diminuarea deficitelor sale externe rămân ridicate. De asemenea, perspectiva reflectă sensibilitatea ţării la schimbările în ceea ce priveşte încrederea investitorilor, pe fondul necesităţilor de finanţare externă semnificative şi al nivelului ridicat al deţinerilor datoriei guvernamentale de către nerezidenţi.
Standard & Poor’s ar putea revizui în scădere ratingul României dacă procesul prelungit de formare a guvernului, care a urmat prăbuşirii Coaliţiei în mai 2026, ar putea împiedica reducerea deficitului fiscal în 2027 şi 2028. Agenţia vede riscul ca eşecul în implementarea unei traiectorii fiscale şi a unor politici credibile nu doar că ar periclita consolidarea bugetară, dar ar putea, de asemenea, să sporească riscurile generale, cum ar fi deteriorarea încrederii investitorilor, majorarea costurilor de finanţare, şi presiuni amplificate asupra balanţei de plăţi.
De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o retrogradare dacă se intensifică presiunile externe, de exemplu dacă dificultăţile de pe piaţa energiei perturbă aşteptările inflaţioniste pe termen mediu ale României, slăbind totodată în mod semnificativ creşterea economică, balanţa de plăţi şi rezultatele bugetare.
Agenţia de evaluare financiară ar putea revizui perspectiva la stabilă dacă se reduc deficitele externe şi fiscale ale României, oprind erodarea bilanţurilor guvernamentale şi externe. Acest scenariu ar fi susţinut de un plan politic credibil pe termen mediu, posibil ancorat într-un consens politic amplu, alături de o redresare a creşterii economice.
Conform agenţiei, confirmarea ratingului reflectă aşteptările de bază ale S&P pe termen scurt că România va avea succes în formarea unui guvern care va adopta un cadru bugetar credibil în 2027-2028. În pofida dificultăţilor politice începând din mai, inclusiv voturi de încredere eşuate pentru premierii nominalizaţi, consolidarea fiscală şi absorbţia fondurilor europene rămân pe calea cea bună în 2026. În vară, oficialii români au făcut progrese cu legislaţia pentru deblocarea majorităţii fondurilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (RRF). Aceste evoluţii au dus la un vârf de intrări de fonduri europene anul acesta, sprijinind un buget excepţional de ridicat pentru investiţii publice, de 8,5% din PIB, ratele de absorbţie ale RRF depăşind 90% pentru granturi şi 95% pentru împrumuturi. S&P estimează intrările de fonduri europene la aproximativ 3,5% din PIB în 2026, ajutând o parte semnificativă a cerinţelor ridicate de finanţare externă ale României, în timp ce oferă răgazul fiscal necesar pentru a implementa investiţii în sectorul public, care reprezintă principalul sprijin pentru activitatea economică în acest an.
Cu toate acestea, un blocaj politic prelungit şi riscul unor compromisuri politice de ultim moment, mai puţin ideale, ar putea reprezenta o ameninţare pentru proiectata reducere a deficitelor gemene ale României până în 2029. Paralizia legislativă costă România 750 milioane euro în granturi RRF, în urma eşecului adoptării legii salarizării unitare în sectorul public. Fără un cadru durabil pentru a gestiona fondul de salarii din sectorul public (care reprezintă aproape 25% din cheltuielile din 2025), perspectiva fiscală este afectată de declaraţiile contradictorii ale partidelor mainstream. Lipsa vizibilităţii privind majorarea salariilor în sectorul public reprezintă un risc în perspectiva alegerilor din 2028, sporirea fragmentării politice putând avea ca rezultat un derapaj fiscal care ar submina credibilitatea traiectoriei de reducere a deficitului convenită cu autorităţile UE, sub procedura de deficit excesiv (EDP).
Agenţia de evaluare financiară estimează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026, care rămâne cu aproximativ un punct procentual peste traiectoria privind deficitul fiscal până în 2029. În pofida reducerii deficitelor fiscale, balanţa de cont curent este tot mai presată de diminuarea soldului contului de venituri primare, pe fondul creşterii plăţilor cu dobânzile, în urma majorării nivelului datoriei externe. Ţinând cont de tendinţa în scădere a investiţiilor străine directe (FDI), calitatea finanţării externe este un motiv de îngrijorare, făcând stabilizarea mediului politic şi asigurarea continuării intrării fondurilor europene elemente cheie pentru îndeplinirea necesităţilor de finanţare externă ridicate ale ţării, se subliniază în comunicat.
„Premisa noastră de bază este că Romania va prezenta un plan fiscal credibil pentru 2027-2028 şi estimăm că economia ţării se va contracta cu 0,5% în 2026 deoarece consolidarea fiscală şi inflaţia ridicată, determinată parţial de şocul energetic global, afectează consumul privat. Ne aşteptăm la o redresare a PIB-ului la 2,25% în 2027, susţinută de redresarea consumului şi impulsul fiscal redus. Deşi ne aşteptăm ca investiţiile în sectorul public să scadă cu aproximativ 2% din PIB, alături de reducerea treptată a intrărilor de fonduri europene, anticipăm o revenire a investiţiilor în sectorul privat, care va compensa parţial acest deficit. Perspectiva noastră rămâne supusă unor riscuri generate de inflaţia persistentă, de un mediu politic intern neclar şi de tensiunile geopolitice”, se arată în comunicatul agenţiei de evaluare financiară.
S&P estimează pe ansamblul acestui an un deficit general guvernamental fiscal de 6,25% din PIB, în scădere de la 7,9% din PIB în 2025 şi 9,3% din PIB în 2024.
„Mai multe pachete de reformă introduse pe parcursul perioadei 2025-2026 au avut ca rezultat câştiguri fiscale, inclusiv din majorări ale taxei pe valoarea adăugată, creşteri ale accizelor, îngheţări ale salariilor şi pensiilor, precum şi ajustări ale impozitului pe profit. Aceste eforturi au dus la o solidă consolidare fiscală şi o contractare a cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, în pofida încetinirii economiei. Această contracţie a fost stimulată de măsurile de reducere a costurilor, inclusiv de îngheţarea salariilor publice şi a pensiilor, adoptată anul trecut”, a indicat S&P.
Agenţia estimează un deficit general guvernamental de 5,8% din PIB în 2027 şi 5% din PIB în 2028. Deşi se reduc, S&P previzionează că aceste deficite vor duce la un nivel al datoriei generale guvernamentale nete de 60% din PIB până în 2027, de la 52% din PIB la finalul lui 2025.
Toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară (S&P Global Ratings, Moody’s şi Fitch) au o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, ceea ce plasează ţara la un pas de un rating din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiţii n.r.).
