Pacienții tineri diagnosticați cu cancer trebuie informați despre riscurile tratamentelor oncologice asupra fertilității și trebuie să beneficieze de acces la proceduri de prezervare a acesteia, indiferent de țara în care locuiesc sau de posibilitățile financiare. Alina Comănescu, reprezentantă a pacienților și navigator de pacienți, a solicitat adoptarea unei strategii europene privind oncofertilitatea, care să includă consiliere obligatorie, finanțare publică și mecanisme unitare de monitorizare.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței dedicate fertilității și fertilizării in vitro, organizată la Bucharest Leaders Summit, sub egida campaniei „Împreună Protejăm România”, derulată de Grupul de Presă MediaUno. Evenimentul a fost moderat de Cristi Șelaru, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Academiei Române.
Alina Comănescu: Pacienții oncologici se gândesc și la posibilitatea de a avea o familie
Alina Comănescu a explicat că, în momentul diagnosticării unei afecțiuni oncologice, principala preocupare a pacientului este supraviețuirea.
Ulterior, pe măsură ce planul terapeutic devine mai clar, apar întrebări legate de viitorul personal, de întemeierea unei familii și de posibilitatea de a avea copii.
Problema este deosebit de importantă pentru pacienții diagnosticați la vârste tinere, în condițiile în care anumite forme de cancer sunt identificate tot mai frecvent înaintea vârstei de 45 de ani.
Alina Comănescu a prezentat estimări potrivit cărora, până în 2035, peste un sfert dintre pacienții cu cancer colorectal ar putea fi persoane diagnosticate înainte de 45 de ani.
Aceasta a subliniat că progresele oncologiei au îmbunătățit considerabil supraviețuirea, dar tratamentele care salvează viața pacienților pot afecta capacitatea reproductivă.
Chimioterapia, radioterapia și anumite intervenții chirurgicale pot produce afectări temporare sau permanente ale fertilității.
Din acest motiv, posibilitatea prezervării fertilității trebuie discutată înaintea începerii tratamentului, atunci când situația medicală permite.
Alina Comănescu: Numeroși pacienți nu sunt informați despre prezervarea fertilității
Reprezentanta pacienților a atras atenția că numeroase persoane diagnosticate cu cancer nu primesc informații despre posibilitatea conservării ovocitelor, spermatozoizilor sau a țesuturilor reproductive.
În cadrul activităților de documentare pentru elaborarea unui ghid destinat tinerilor supraviețuitori de cancer, Alina Comănescu a constatat că mulți pacienți nu au beneficiat de consultații privind fertilitatea.
Potrivit acesteia, prioritatea acordată începerii rapide a tratamentului oncologic poate determina omiterea discuțiilor despre viitorul reproductiv al pacientului.
Alina Comănescu a explicat că anumite proceduri de prezervare a fertilității pot fi realizate în aproximativ 10–14 zile, în funcție de situația clinică, astfel încât posibilitatea efectuării lor trebuie analizată individual.
„Fiecare pacient tânăr diagnosticat cu cancer trebuie să fie informat, înainte de începerea tratamentului, despre riscurile pe care acesta le poate avea asupra fertilității și despre opțiunile disponibile pentru prezervarea ei”, a declarat Alina Comănescu.
Aceasta a propus introducerea consilierii privind fertilitatea în ghidurile de tratament oncologic, ca etapă standard a îngrijirii pacienților tineri.
Alina Comănescu: Accesul la prezervarea fertilității diferă semnificativ între statele europene
Un alt subiect abordat a fost inegalitatea dintre sistemele de sănătate europene.
Alina Comănescu a arătat că în state precum Germania, Suedia sau Danemarca există mecanisme de finanțare publică pentru prezervarea fertilității pacienților oncologici, în timp ce în alte țări accesul depinde în mare măsură de resursele personale.
În România, includerea supraviețuitorilor de cancer în programele de sprijin pentru fertilizarea in vitro a reprezentat un progres, dar nu rezolvă integral problema costurilor asociate prezervării fertilității.
Procedurile de recoltare, congelare și păstrare a materialului reproductiv pot presupune cheltuieli importante, în special atunci când depozitarea se întinde pe mai mulți ani.
Alina Comănescu a prezentat estimări privind costurile ridicate suportate de anumite paciente și a subliniat că povara financiară poate deveni un obstacol decisiv.
„O tânără din București merită să aibă aceleași șanse de a deveni mamă precum o tânără din Berlin, Porto sau Milano”, a afirmat reprezentanta pacienților.
Aceasta a criticat situațiile în care posibilitatea de a avea copii după cancer depinde de țara în care este tratat pacientul.
Alina Comănescu: Uniunea Europeană trebuie să adopte reguli comune privind oncofertilitatea
Alina Comănescu a propus elaborarea unei strategii europene care să includă consilierea obligatorie a pacienților, finanțarea publică a procedurilor de prezervare a fertilității și dezvoltarea unor mecanisme de acces echitabil.
În opinia sa, procedurile de prezervare a fertilității pentru pacienții oncologici ar trebui recunoscute drept servicii medicale esențiale și incluse în pachetele de servicii finanțate public.
Reprezentanta pacienților a solicitat și dezvoltarea unui registru paneuropean care să permită monitorizarea rezultatelor acestor intervenții și evaluarea eficienței lor pe termen lung.
Un asemenea registru ar putea furniza date utile pentru fundamentarea politicilor publice și pentru armonizarea reglementărilor.
Totodată, Alina Comănescu a pledat pentru includerea oncofertilității în viitoarele evaluări ale Planului Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.
Alina Comănescu: Pacienții trebuie implicați în elaborarea politicilor de sănătate
În partea finală a intervenției, Alina Comănescu a insistat asupra rolului organizațiilor de pacienți în elaborarea politicilor europene.
Aceasta a arătat că o strategie privind oncofertilitatea nu poate fi construită exclusiv la nivel administrativ, fără participarea persoanelor direct afectate și a medicilor care le tratează.
Spațiul european al datelor privind sănătatea și Planul european de combatere a cancerului au fost prezentate drept instrumente care ar putea sprijini dezvoltarea unor politici comune.
„Această strategie nu poate fi elaborată la Bruxelles, în spatele ușilor închise. Ea trebuie construită împreună cu pacienții și medicii lor”, a declarat Alina Comănescu.
Reprezentanta pacienților a subliniat că obiectivul nu este doar creșterea supraviețuirii în cancer, ci și protejarea calității vieții și a posibilității pacienților de a-și întemeia o familie.
„Nu renunțați la visurile voastre!”, a fost mesajul transmis pacienților tineri, Alina Comănescu subliniind că soluțiile medicale existente trebuie să devină accesibile prin politici publice și finanțare adecvată.


