AGERPRES va digitaliza 200.000 de fotografii și texte din arhiva sa istorică și le va pune la dispoziția publicului online, în cadrul unui proiect în valoare de peste 7,5 milioane de lei, finanțat integral din fonduri europene și de la bugetul național.
Agenția Națională de Presă AGERPRES a semnat contractul de finanțare pentru proiectul de digitalizare a arhivei sale, care se va derula timp de trei ani, până în septembrie 2029.
Contractul a fost încheiat cu Autoritatea pentru Digitalizarea României, în calitate de Organism Intermediar pentru Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 (PoCIDIF).
Valoarea totală a proiectului este de 7.529.934,73 lei, finanțarea fiind nerambursabilă în proporție de 100%. Din această sumă, 5,64 milioane de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), iar 1,88 milioane de lei din bugetul național.
100.000 de fotografii și 100.000 de texte vor fi publicate online
Arhiva fotografică istorică a AGERPRES cuprinde aproximativ 4,5 milioane de imagini pe plăci de sticlă, filme și diapozitive, realizate între anii 1927 și 2003.
Acestui patrimoniu i se adaugă o arhivă amplă de știri transmise, de-a lungul deceniilor, pe hârtie, prin telex și fax. O mare parte a documentelor există în prezent exclusiv pe suport fizic, fiind expuse degradării și neputând fi consultate direct de public.
Prin noul proiect vor fi digitalizate și publicate 100.000 de fotografii și 100.000 de texte cu valoare istorico-patrimonială.
Arhiva va putea fi consultată de cetățeni, cercetători, profesori, studenți, jurnaliști, instituții publice și companii.
„Arhivele AGERPRES nu vor mai rămâne închise în sertarele metalice ale Agenției. Le deschidem lumii, în format digital, pentru ca publicul să poată descoperi istoria României prin imaginile și textele strânse de AGERPRES încă din 1889, anul înființării agenției”, a declarat Claudia-Victoria Nicolae, director general al AGERPRES.
Aceasta a subliniat că documentele istorice pot avea și un rol important în combaterea dezinformării și a știrilor false.
„Într-o perioadă în care suntem tot mai adesea puși în situația de a ne întreba ce este real și ce nu, aceste documente devin mai mult decât o arhivă: devin dovezi ale timpului și un reper important în lupta cu dezinformarea și știrile false”, a afirmat directorul general al Agenției.
Inteligență artificială și blockchain pentru verificarea imaginilor
Proiectul prevede dezvoltarea a trei platforme software. Prima va fi destinată arhivării și vizualizării imaginilor istorice, iar cea de-a doua va permite verificarea autenticității imaginilor cu ajutorul inteligenței artificiale și al tehnologiei blockchain.
O a treia platformă, denumită „Știrea zilei”, va fi utilizată pentru certificarea digitală a conținutului jurnalistic.
Vor fi create, de asemenea, trei noi servicii publice digitale: arhivarea și managementul arhivei, accesul public online și certificarea digitală a conținutului.
Întregul sistem va beneficia de o infrastructură dedicată de securitate cibernetică.
AGERPRES, pentru prima dată coordonator al unui proiect european
Proiectul marchează și o premieră pentru Agenția Națională de Presă, care trece de la statutul de partener în proiecte europene la cel de coordonator și beneficiar.
„Este primul proiect european în care AGERPRES trece din postura de partener în cea de coordonator și beneficiar. În ultimii ani am lucrat alături de agenții de presă europene în proiecte finanțate de Comisia Europeană. Acum facem pasul următor: ne asumăm conducerea întregului proiect și responsabilitatea de a-l duce până la capăt, cu rezultate concrete”, a declarat Claudia-Victoria Nicolae.
La rândul său, Ana-Maria Bușoniu, director general al Organismului Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI), a apreciat că proiectul reprezintă un exemplu de utilizare a fondurilor europene pentru digitalizarea și conservarea memoriei istorice a României.
Arhiva digitală ar urma să atragă cel puțin 12.200 de utilizatori anual până la finalul perioadei de implementare și aproximativ 68.000 de utilizatori pe an în perioada de sustenabilitate.
