Ministrul propus pentru portofoliul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a primit aviz pozitiv, marţi, în comisiile parlamentare reunite pentru politică externă, pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării şi pentru românii de pretutindeni.
S-au înregistrat 29 de voturi „pentru” şi 23 de voturi „împotrivă”.
În cadrul audierii, Oana Ţoiu a precizat că programul de guvernare dedicat politicii externe este continuarea programului început în urmă cu un an.
„Obiectivele noastre principale sunt foarte clare. În primul rând vorbim de întărirea securităţii şi protejarea cetăţenilor români. Acesta a fost imperativul ultimul an de zile şi va continua să fie prioritatea principală, dat fiind că suntem ţara care are cea mai lungă graniţă cu războiul, dintre ţările membre ale Uniunii Europene. Datoria noastră este în primul rând să ne apărăm cetăţenii şi teritoriul, dar avem şi o responsabilitate comună faţă de graniţa Uniunii Europene, a spaţiului Schengen şi a NATO, evident, şi Marea Neagră ca poartă strategică, inclusiv între Europa, Caucazul de Sud, Asia şi Orientul Mijlociu. Pentru noi, Marea Neagră este de asemenea vitală şi pentru protejarea fluxurilor comerciale şi iată. Tocmai m-am întors de la New York, de la Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, unde am discutat într-un panel pe care l-am coprezidat împreună cu Franţa şi cu Comisia Europeană, cât de important este aportul pe care România îl are, în special prin portul Constanţa, infrastructura logistică şi aportul colectiv la securitatea Mării Negre pentru accesul global la hrană, în special la grâne, o bună parte dintre ţările din Africa şi chiar din Orientul Mijlociu depind de capacitatea noastră de a gestiona logistic şi de a proteja aceste fluxuri comerciale”, a afirmat Oana Ţoiu.
Ea a menţionat că echipele şi infrastructura MAE „reconstruiesc încrederea între Diaspora şi România”.
„Specific, ce a însemnat asta pentru noi? A însemnat o bună parte de investiţii în serviciile consulare. Am deschis şi deschidem în acest an consulatele generale de la Belfast, Cagliari, extindem consulatul general din Paris, la Bonn am avut o serie de sesizări din trecut privind lipsa de acces la servicii consulare, am schimbat echipa acolo pentru a putea să asigurăm acest tip de sprijin pentru comunitatea în creştere din Germania. De altfel, în premieră, au fost acum în regiunea Frankfurt şi servicii consolare itinerante. La Londra a fost deschis, aşa cum ştiţi, anul trecut, consulatul şi are o capacitate de peste 1.000 de servicii consulare lunare”, a explicat aceasta.
Oana Ţoiu a vorbit şi despre deficitul de resurse umane din Ministerul Afacerilor Externe.
„Suntem în acest moment cu 35% din organigrama din serviciul exterior neocupată. Vorbim de un deficit de resurse umane semnificativ. De aceea am derulat, anul trecut şi în acest an, recrutări de un nivel crescut de competiţie între aplicanţi. Au fost 3.000 de aplicanţi şi la capătul acestui proces de un an de zile am recrutat 77 de membri pentru Corpul Diplomatic şi Consular şi angajaţi pentru rolurile suport. Însă, în continuare, repet, 35% din organigrama din serviciul exterior în acest moment nu e ocupată. Principalul motiv este legat de resursele alocate Ministerului Afacerilor Externe şi de resurse alocate pentru resurse umane. Până astăzi au fost deja cheltuiţi 98% din alocările bugetare pentru resurse umane. Deci nu putem să asigurăm întărirea resurselor umane decât cu resursele financiare potrivite pentru asta, inclusiv în ceea ce priveşte legea salarizării unitare, şi aici un mare regret pe care îl am în acest mandat este că n-am reuşit împreună cu toate celelalte partide să ajungem la un acord privind legea salarizării unitare, care ar fi reajustat salariile, astfel încât să nu mai fim în această situaţie de nedreptate în care un director din Ministerul Afacerilor Externe are salariu semnificativ mai mic decât directorii din alte două – trei ministere de linie cu atribuţii similare”, a conchis Oana Ţoiu.
