Bugetul Ministerului Mediului pentru acest an evidenţiază o orientare clară către investiţii şi proiecte cu finanţare europeană şi prin PNRR, dar şi o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcţionare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului, a arătat ministra de resort, Diana Buzoianu.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), în anul 2026 instituţia înregistrează o creştere cu 12,79% a creditelor bugetare, comparativ cu execuţia preliminată la 31 decembrie 2025, creştere datorată în principal alocărilor aferente implementării proiectelor cu finanţate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi din fonduri externe nerambursabile.
„Bugetul MMAP pentru acest an evidenţiază o orientare clară către investiţii şi proiecte cu finanţare europeană şi prin PNRR, dar şi o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcţionare, care rămân reduse, în raport cu totalul bugetului. Anul 2026 are ca priorităţi finalizarea proiectelor cu finanţare din PNRR şi asigurarea continuităţii proiectelor pentru care nu mai sunt disponibile fonduri prin PNRR. Vor fi, astfel, finanţate 218 proiecte pentru înfiinţarea de centre de colectare cu aport voluntar, 60 proiecte pentru construirea de insule ecologice digitalizate şi 10 proiecte pentru înfiinţarea de centre integrate de colectare separată pentru aglomerări urbane”, a precizat Buzoianu, în comunicat.
De asemenea, de la bugetul de stat, vor fi susţinute şi o serie de proiecte care nu mai beneficiază de finanţare din PNRR, respectiv: îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare în siguranţă a acumulărilor nepermanente Cuceu (judeţul Sălaj), Rovinari (judeţul Gorj), a acumulării Surduc (judeţul Timiş), a acumulării Frumoasa (judeţul Harghita) şi lucrările de conservare a Lacului Roşu (judeţul Harghita).
„Voi urmări cu atenţie derularea acestor proiecte, ţinând cont că, de curând, am stabilit şi criteriile de performanţă clare pentru directorii din Apele Române, printre acestea fiind şi realizarea obiectivelor de investiţii cu lucrări în curs (planificare vs. execuţie)”, a subliniat ministra Mediului.
În domeniul asigurării managementului infrastructurii şi al resurselor de apă, prevenirea riscurilor şi reducerea impactului produs de calamităţile naturale asupra populaţiei şi bunurilor şi asigurarea de activităţi de hidrologie, hidrogeologie şi managementul resurselor de apă, au fost alocaţi 1,3 miliarde de lei (credite bugetare) pentru: realizarea proiectelor de prevenire şi reducere a efectelor şi a pagubelor asupra populaţiei cauzate de fenomenele naturale, asigurarea resurselor de apă la folosinţe şi reducerea eroziunii costiere; delimitarea albiilor minore şi intabularea terenurilor ocupate de infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor (în principal albii minore); asigurarea stocului de materiale şi mijloace de apărare; programul de activităţi de hidrologie, hidrogeologie şi managementul resurselor de apă.
În ceea ce priveşte dezvoltarea durabilă a silviculturii, în anul 2026 au fost alocate 274 milioane de lei (credite bugetare) pentru: acordarea de compensaţii, despăgubiri şi alte măsuri: acordarea de compensaţii pentru proprietari care deţin păduri cu funcţii speciale de protecţie (tip I si II) şi asigurarea serviciilor silvice; acordarea de despăgubiri pentru pagube produse de speciile de fauna de interes cinegetic; continuarea realizării Inventarului Forestier Naţional; acordarea drepturilor stabilite prin OUG 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenţie imediată pentru
prevenirea şi combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor şi bunurilor acestora, în intravilanul localităţilor; investiţii precum extinderea/reabilitarea reţelei de drumuri forestiere şi a lucrărilor de amenajare complexă a bazinelor hidrografice torenţiale, împădurirea terenurilor degradate şi realizarea de perdele forestiere de protecţie şi promovarea cabalinelor de rasă în Herghelia Naţională.
În domeniul protecţiei mediului, sunt alocate 659 milioane de lei (credite bugetare) pentru o serie de activităţi printre care asigurarea funcţionării, dezvoltării şi modernizării a Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA), acţiuni multianuale pentru realizarea Programului de dezvoltare şi optimizare a RNMCA şi asigurarea menţinerii funcţionării optime a aplicaţiei de telefonie mobilă Calitate Aer şi a site-ului www.calitateaer.ro; acordarea de despăgubiri pentru pagube produse de speciile protejate şi alte despăgubiri; implementarea proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă şi alte programe comunitare.
Guvernul a adoptat joi proiectul bugetului pentru anul în curs, elaborat pornind de la o creştere a economiei de 1%, respectiv un Produs Intern brut în valoare de 2.045 miliarde lei.
Deficitul bugetar cash este estimat la 6,2% din PIB, în condiţiile unor venituri de 736,5 miliarde lei, în creştere la 36% din PIB, şi ale unor cheltuieli de 864,3 miliarde lei, 42,3% din PIB.
