Impactul pachetului de relansare economică asupra veniturilor va fi de minus 2,1 miliarde lei, însă acesta va fi compensat de diminuarea cheltuielilor bugetare rezultată din proiectul de Lege privind măsurile administrative, conform Notei de fundamentare a proiectului privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creştere a investiţiilor productive şi a competitivităţii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, publicat joi pe site-ul Ministerului Finanţelor.
„Impactul asupra veniturilor bugetare generat de instituirea modificărilor legislative, estimat la -2,1 miliarde lei în anul 2026, este compensat de diminuarea cheltuielilor bugetare din proiectul de Lege privind adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, se precizează în documentul citat.
Potrivit acestuia, actul normativ va stimula dezvoltarea economică prin implementarea proiectelor de investiţii, iar măsurile din domeniul fiscal au impact pozitiv prin reducerea sarcinii fiscale a contribuabililor.
În ceea ce priveşte impactul asupra mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat, documentul subliniază că autoritatea de concurenţă, respectiv Consiliul Concurenţei, acordă asistenţă de specialitate în domeniul ajutorului de stat pentru măsurile de sprijin acordate în temeiul acestei legi, în vederea îndeplinirii tuturor obligaţiilor ce rezultă din legislaţia în domeniul ajutorului de stat.
„Măsurile de sprijin financiar prevăzute în lege se acordă de către Ministerul Finanţelor cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat şi parcurgerea procedurilor prevăzute de O.U.G. nr. 77/2014 precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996”, transmit iniţiatorii.
Totodată, potrivit acestora, actul normativ va avea impact favorabil asupra mediului de afaceri prin stimularea realizării de investiţii de anvergură şi crearea de noi locuri de muncă, având totodată un efect pozitiv asupra economiei naţionale.
„Modificările sprijină redresarea economică şi stabilitatea fiscală, prin reducerea sarcinii fiscale, încurajarea modernizării activelor şi protejarea contribuabililor împotriva unor situaţii independente de voinţa lor. Reducerea costurilor de accesare a pieţei de capital încurajează contribuabilii să atragă finanţare direct de la investitori şi facilitează diversificarea surselor de finanţare, reducând dependenţa de creditele bancare şi consolidând stabilitatea pe termen mediu şi lung. Majorarea plafonului de TVA la încasare are un impact benefic asupra mediului de afaceri, în special prin îmbunătăţirea lichidităţii, reducerea riscului de neîncasare şi creşterea predictibilităţii fiscale, în special pentru IMM-uri. O abordare coerentă şi adecvată a reglementărilor în domeniul proiectelor de parteneriat publicprivat conduc la un impact pozitiv asupra mediului de afaceri, determinând şi creşterea gradului de încredere a autorităţilor publice în mediul de afaceri care vor să dezvolte proiecte în regim PPP (parteneriat public-privat n.r)”, se explică în Nota de fundamentare.
Pe de altă parte, sursa menţionată semnalează că realizarea investiţiilor au un rol însemnat nu numai în stimularea creşterii economice la nivel local şi regional, dar şi în impulsionarea dezvoltării altor sectoare economice, având un efect de multiplicare, deoarece creşterea numărului de investiţii strategice şi a industriilor şi serviciilor conexe, inclusiv cele care inovează este însoţită de creşterea dezvoltării economice locale şi de crearea de locuri de muncă şi beneficii pentru cetăţeni.
