Ministerul Finanţelor propune instituirea Programului 2026-2028 – Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor şi asistenţă tehnică pentru parteneriate publice private (PPP) în vederea realizării unui mecanism permanent de tip Project Preparation Facility, destinat finanţării şi coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice, potrivit proiectului de Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică, dat joi publicităţii.
„Ţinând cont de actualizarea cadrului legal şi de aprobarea ghidurilor şi metodologiilor de pregătire proiecte PPP în acord cu bunele practici la nivel internaţional, pornind de la exemplul altor state care au reuşit să structureze şi să implementeze un portofoliu consistent şi diversificat de proiecte PPP, sunt necesare următoarele acţiuni pentru asigurarea unui cadru favorabil implementării proiectelor în regim PPP: Instituirea Programului 2026-2028 – Facilitatea Naţională pentru pregătirea proiectelor şi asistenţă tehnică pentru parteneriate publice private (PPP), pentru realizarea unui mecanism permanent de tip Project Preparation Facility, destinat finanţării şi coordonării etapelor preliminare ale proiectelor strategice. Obiectivele principale ale programului vizează creşterea gradului de maturitate a proiectelor, reducerea riscurilor de implementare, standardizarea documentaţiilor şi alinierea la bunele practici europene şi internaţionale (…) şi înfiinţarea Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P), cu atribuţii de coordonator al problematicii PPP la nivel naţional”, se arată în proiect.
Reprezentanţii MF susţin că, prin asigurarea unei pregătiri riguroase, programul contribuie la crearea unui portofoliu de proiecte bancabile, capabile să atragă finanţare privată şi să susţină dezvoltarea serviciilor economice-cheie.
Programul va asigura sursele de finanţare pentru pregătirea proiectelor, respectiv realizarea documentaţiilor necesare prevăzute de legislaţia în vigoare: studii de prefezabilitate, fezabilitate, fundamentare, precum şi studii suport (cu titlu de exemplu studii de trafic/topografice/geotehnice etc), pentru plata consultanţei de tranzacţie, prin care se realizează asistarea autorităţii pe parcursul atribuirii contractului PPP (inclusiv pentru realizarea închiderii financiare) şi pentru plata inginerului independent, cel care supervizează etapa de construcţie în cadrul proiectului.
Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) va avea următoarele atribuţii: coordonarea politicilor publice şi acţiunilor relevante pentru proiectele PPP; monitorizarea evoluţiilor sectoriale; formularea direcţiei strategice a programului pilot PPP; asigurarea cooperării interinstituţionale şi a schimbului de informaţii necesare proceselor decizionale la nivelul Guvernului; urmărirea deciziilor cheie luate în etapele de pregătire, achiziţie şi implementare a proiectelor PPP.
Parteneriatul public-privat în general şi contractele de parteneriat public-privat sunt instrumente prin intermediul cărora sectorul public poate realiza proiecte de interes general utilizând aptitudinile, experienţa şi resursele financiare puse la dispoziţie de sectorul privat. Infrastructura de transport, sănătate, învăţământ şi cea energetică se pretează la dezvoltarea de proiecte în regim PPP, putând fi structurate ca proiecte cu grad înalt de eficienţă economică.
„În contextul actualelor constrângeri fiscal-bugetare, finanţarea/proiectarea/construcţia/operarea infrastructurii de către sectorul privat reprezintă una dintre modalităţile de realizare de proiecte la nivel guvernamental şi al autorităţilor publice locale. Trebuie avute în vedere principalele avantaje ale utilizării metodei PPP, care au condus la utilizarea ei cu succes inclusiv la nivelul ţărilor europene, acestea fiind: mobilizarea unei capacităţi adiţionale de finanţare, proiectare, planificare, implementare şi operare, prin delegarea acestora către sectorul privat; un raport optim cost – beneficiu (Value for Money) pe termen lung; utilizarea abilităţii sectorului privat de a furniza infrastructură publică în calendarul convenit, prestarea de servicii publice la nivelul de calitate impus prin standardele convenite prin contract şi în costul agreat; posibilitatea implementării proiectelor de investiţii publice fără efecte imediate asupra datoriei publice şi deficitului bugetar (finanţare extrabilanţieră pentru stat) în condiţiile structurării adecvate a acestora şi cu plăţi extinse pe termen lung (adesea de până la 30 ani), evitând mobilizarea unui volum mare de cheltuieli de capital la momentul contractării; transferarea adecvată a riscului furnizării activului/ serviciului către partenerul privat, plăţile în cadrul proiectului urmând a fi efectuate când şi dacă activul/serviciul este furnizat la standardele contractuale agreate”, se menţionează în proiect.
În ultimii doi ani România a făcut eforturi substanţiale pentru alinierea cadrului sau legal şi instituţional la cele mai bune practici internaţionale în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor PPP. La acest moment, România are un cadru legal complet, aliniat bunelor practici internaţionale, care permite/facilitează pregătirea corespunzătoare a unor proiecte PPP de succes.
