Participarea la evenimentele organizate de MediaUno se face exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile primite de la organizatori.

Decizie ciudată la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: România se va concentra pe proiectele ce pot fi finalizate până în august 2026

Anul 2026 va fi decisiv pentru finalizarea reformelor şi investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), iar Romania se va concentra pe proiectele care pot fi finalizate până în luna august a acestui an, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), la solicitarea AGERPRES.

În urma revizuirii PNRR, toate ţintele şi jaloanele rămase de îndeplinit au fost distribuite în trei cereri de plată – CP4, CP5 şi CP6.

„România a adoptat o abordare realistă, luând în considerare fezabilitatea implementării investiţiilor, şi se va concentra pe proiectele care pot fi finalizate până în august 2026”, arată MIPE.

Conform sursei citate, la acest moment nu este prevăzută lansarea unor noi apeluri de proiecte pentru anul 2026, „având în vedere faptul că implementarea reformelor şi a investiţiilor finanţate prin PNRR trebuie finalizată până la data de 31 august 2026”.

Ministerul subliniază că implementarea PNRR a fost marcată de o serie de dificultăţi administrative.

„Implementarea reformelor şi/sau investiţiilor prevăzute în PNRR a presupus şi emiterea de acte normative şi modificări legislative complexe la nivelul administraţiei publice centrale, iar printre obstacolele principale semnalate de coordonatorii de reforme şi/sau investiţii se numără capacitatea administrativă redusă, deficitul de personal specializat raportat la specificul şi complexitatea investiţiilor derulate, durata procedurilor de achiziţii raportată la timpul limitat pentru implementarea PNRR, precum şi insuficienţa creditelor bugetare necesare pentru susţinerea fluxului de implementare a proiectelor”, precizează ministerul.

Pentru proiectele finanţate prin PNRR, printre problemele semnalate cel mai des de beneficiari se numără întârzierile în procesarea cererilor de transfer, care pot conduce la sincope în implementarea proiectelor, problemele de coordonare şi comunicare între autorităţile centrale şi locale, precum şi întârzierile în obţinerea avizelor necesare pentru implementarea proiectelor.

În ceea ce priveşte Politica de Coeziune, MIPE arată că, anul 2026, va fi axat pe contractarea integrală a fondurilor disponibile. „Printre priorităţile MIPE în anul 2026 se află lansarea întregii alocări disponibile pentru programele 2021- 2027, ceea ce, împreună cu un proces rapid de evaluare a proiectelor, va determina contractarea acestora şi, implicit, generarea de cheltuieli care pot fi solicitate spre rambursare Comisiei Europene, în acelaşi timp având un impact real asupra dezvoltării socio-economice a României”, se menţionează în răspuns.

Potrivit datelor ministerului, proiectele contractate şi cele aflate în curs de contractare însumează 100% din alocarea Uniunii Europene aferentă programelor 2021-2027, ceea ce creează premisele absorbţiei tuturor fondurilor alocate României prin Politica de Coeziune.

MIPE precizează că, până în prezent, în cadrul programelor finanţate prin Politica de Coeziune 2021-2027, „nu au fost dezangajate sume, întrucât valoarea cererilor de plată transmise Comisiei Europene a acoperit necesarul de cheltuieli, iar cererile de plată estimate pentru anii următori acoperă riscul de dezangajare automată a fondurilor”.

Totodată, ministerul reaminteşte termenele-limită pentru finalizarea proiectelor finanţate din fonduri europene. „Data limită a eligibilităţii cheltuielilor şi, implicit, a finalizării proiectelor este 31 decembrie 2029, respectiv până la 31 decembrie 2030, în anumite condiţii, conform regulamentelor europene”, se mai arată în document.

În cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România a primit în total 10,72 miliarde euro, din care 6,4 miliarde euro pentru componenta de asistenţă financiară nerambursabilă şi 4,32 miliarde euro pentru componenta de asistenţă financiară rambursabilă. Suma include prefinanţarea şi sumele încasate aferente Cererilor de plată nr. 1 şi nr. 2 şi parţial Cererii de plată nr. 3, reprezentând aproximativ 50,08% din valoarea PNRR.

Pentru Politica de Coeziune 2021-2027, sumele totale primite de la Comisia Europeană până la finalul anului 2025, reprezentând prefinanţări şi rambursări, se ridică la aproximativ 7,22 miliarde euro, respectiv circa 23,3% din alocarea Uniunii Europene aferentă programelor. Alocările dedicate României din fondurile europene aferente Politicii de Coeziune în perioada 2021-2027 însumează 30,98 miliarde euro.

Astfel, progresul se înscrie peste media europeană de 16,2%, România clasându-se pe locul al doilea între cele 27 de state-membre, în sume absolute, mai arată MIPE.

Articole similare

PAID spune că numărul locuinţelor asigurate obligatoriu a crescut cu 1,98% în 2025

Numărul poliţelor active de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD) a crescut, în decembrie 2025, cu 1,98%, până la aproximativ 2,38 milioane, comparativ cu 2,34 milioane
Citește →

Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu peste 30%

Arieratele bugetului general consolidat au scăzut cu 30,21%, în decembrie 2025, comparativ cu luna precedentă, până la 599,7 milioane de lei, de la 859,3 milioane
Citește →

DNSC avertizează că pagini false ce imită identitatea vizuală a unor instituţii media promovează platforme fictive de investiţii îi păcălesc pe români

Un nou val de tentative de fraudă, prin care pagini false ce imită identitatea unor entităţi media cu notorietate din România şi alte branduri de
Citește →