Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Ce modificări vrea să facă Ministerul Finanţelor la Codul de Procedură Fiscală

Ministerul Finanţelor (MF) a lansat în consultare publică un proiect de Ordonanţă de Guvern pentru modificarea şi completarea Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015), în vederea alinierii legislaţiei fiscale din România la standardele europene şi internaţionale.

„Proiectul are ca scop principal preluarea în legislaţia naţională a unei noi directive europene – Directiva (UE) 2025/872, cunoscută ca DAC9 – adoptată la nivelul Uniunii Europene în aprilie 2025. Directiva stabileşte reguli actualizate privind cooperarea dintre autorităţile fiscale din statele membre, în special în contextul economiei digitale şi al aplicării impozitului minim global pentru marile grupuri de companii”, se arată într-un comunicat al MF.

Prin modificările propuse, România aliniază legislaţia fiscală la standardele europene şi internaţionale, urmărind un cadru fiscal „mai clar, mai predictibil şi mai echitabil”.

Potrivit sursei citate, un obiectiv important al proiectului este îmbunătăţirea schimbului automat de informaţii între administraţiile fiscale din Uniunea Europeană. Acest mecanism permite autorităţilor să îşi transmită date relevante despre impozitarea companiilor mari.

De asemenea, prin propunerile de modificare a Codului de procedură fiscală, Ministerul Finanţelor urmăreşte creşterea transparenţei fiscale, combaterea evaziunii şi eficientizarea analizei de risc, oferind în acelaşi timp soluţii digitale moderne pentru contribuabilii de bună-credinţă.

„Una dintre principalele noutăţi aduse de DAC9 este reducerea semnificativă a obligaţiilor de raportare pentru marile grupuri de companii. Grupurile multinaţionale şi grupurile naţionale mari, cu venituri consolidate de cel puţin 750 de milioane de euro, vor putea depune o singură declaraţie fiscală la nivel de grup, în locul mai multor declaraţii separate pentru fiecare entitate din cadrul grupului. Această raportare centralizată va reduce birocraţia şi costurile administrative, atât pentru companii, cât şi pentru autorităţile fiscale”, transmit reprezentanţii ministerului în comunicat.

Proiectul de ordonanţă introduce utilizarea unui formular standard pentru declaraţia informativă privind impozitul suplimentar (impozitul minim global). Modelul acestui formular va fi aprobat prin ordin al preşedintelui ANAF, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

Totodată, sunt stabilite termene clare de raportare, reguli pentru schimbul automat de informaţii între statele membre şi mecanisme de cooperare pentru corectarea eventualelor erori evidente din declaraţii.

„Pe lângă transpunerea DAC9, proiectul aduce clarificări şi completări regulilor existente privind schimbul de informaţii referitoare la conturile financiare. Astfel, sunt eliminate unele lacune legislative care, până acum, se refereau doar la obligaţia de raportare, fără a reglementa explicit schimbul efectiv de date pentru anumite tipuri noi de conturi”, precizează instituţia.

Pentru a asigura aplicarea corectă a noilor prevederi, proiectul prevede sancţiuni contravenţionale cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei.

Potrivit sursei citate, acestea se aplică, de exemplu, în cazul utilizării altor formulare decât cele standardizate sau al nerespectării obligaţiei de păstrare a documentelor şi evidenţelor fiscale pentru o perioadă de minimum 5 ani.

Articole similare

Preţurile produselor agricole au crescut: Produsele animale s-au scumpit cu 12,45%

Preţurile produselor agricole au crescut cu 0,26% în aprilie 2026, comparativ cu luna similară din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor
Citește →

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes de afaceri au cheltuit 800,7 milioane lei, în primele 3 luni

Turiştii nerezidenţi sosiţi în România în interes de afaceri, în primul trimestru din 2026, au cheltuit 800,7 milioane lei, iar cei sosiţi în interes particular
Citește →

BNR raportează că datoria sectorului privat a crescut cu 5,6% în 2025, iar îndatorarea populaţiei s-a majorat cu 9,5%

Ritmul de creştere a datoriei sectorului privat s-a temperat în anul 2025 (+5,6% faţă de +8,9 la sută în 2024), aceasta ajungând la nivelul de
Citește →