Inflaţia a crescut semnificativ, în lunile iulie şi august din 2025, în principal ca urmare a liberalizării pieţei energiei electrice, a majorării cotei de TVA şi a accizelor, arată preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei, în articolul „Indicele Preţurilor de Consum, aspecte legate de interpretare”, publicat în newsletter-ul lunar al INS.
„Inflaţia este un fenomen complex, care are un impact direct şi indirect asupra echilibrelor macroeconomice şi a bunăstării populaţiei. Schimbările bruşte care intervin în evoluţia inflaţiei au un efect imediat asupra comportamentului agenţilor economici şi al populaţiei. Tocmai din acest motiv, inflaţia este cuantificată de oficiile naţionale de statistică la nivelul fiecărei luni, iar rezultatele obţinute sunt prezentate publicului prin comunicate de presă, în cel mai scurt timp de la încheierea lunii pentru care se calculează”, susţine Tudorel Andrei.
El menţionează că Institutul Naţional de Statistică publică, începând din luna noiembrie 1990, în fiecare lună, indicele preţurilor de consum, pe total, pentru produse alimentare, nealimentare şi pentru servicii, dar şi pentru categorii de mărfuri şi servicii reprezentative pentru consumul populaţiei. În Buletinul statistic de preţuri, publicat lunar, este prezentată metodologia care stă la baza calculării acestui indicator.
Potrivit preşedintelui INS, pentru o interpretare corectă a Indicelui Preţurilor de Consum este necesar să fie avute în vedere două elemente esenţiale: structura coşului de consum şi evoluţia lunară a preţurilor bunurilor şi serviciilor incluse în acesta. Coşul de consum este actualizat anual, însă fără modificări majore de la un an la altul, pentru a permite comparabilitatea în timp a indicatorului.
Conform acestuia, IPC măsoară inflaţia la nivel naţional şi, din acest motiv, poate să nu reflecte exact situaţia fiecărei persoane sau gospodării. Structura cheltuielilor diferă de la o gospodărie la alta, în funcţie de nivelul veniturilor şi de obiceiurile de consum. De exemplu, gospodăriile cu venituri mai ridicate alocă, în general, o pondere mai mică pentru alimente decât cele cu venituri reduse.
În plus, preţurile sunt colectate pe baza unui eşantion de localităţi şi unităţi comerciale, conceput pentru a asigura reprezentativitatea la nivel naţional. Acest lucru nu exclude existenţa unor variaţii locale ale preţurilor, care pot fi diferite de cele reflectate de IPC într-o anumită perioadă.
De asemenea, Tudorel Andrei susţine că, pe lângă factorii economici, percepţia asupra inflaţiei este influenţată şi de o componentă psihologică. Aceasta este determinată de factori precum intensitatea dezbaterilor publice sau frecvenţa cu care populaţia se confruntă cu creşteri de preţuri la produsele de consum curent.
„În lunile iulie şi august ale anului curent, inflaţia a crescut semnificativ, în principal ca urmare a liberalizării pieţei energiei electrice, a majorării cotei de TVA şi a accizelor. Aceşti factori au determinat o accelerare atât a inflaţiei lunare, cât şi a celei anuale. Evoluţii similare au fost observate şi în alte perioade, cum au fost lunile aprilie şi mai 2022, când creşterile rapide ale preţurilor s-au acumulat într-un interval scurt de timp. În anul 2025, cei trei factori menţionaţi au influenţat creşterea preţurilor atât direct, cât şi indirect, prin efecte care s-au propagat în timp asupra mai multor categorii de produse şi servicii. Pentru a evalua mai clar aceste efecte, au fost construite două scenarii de analiză, care simulează evoluţia inflaţiei în absenţa creşterilor accentuate din lunile iulie şi august. Rezultatele acestor simulări arată că, dacă excludem impactul direct al celor trei factori, evoluţia preţurilor din perioada iulie-noiembrie 2025 ar fi fost relativ apropiată de cea înregistrată în anul anterior. Totuşi, în cazul produselor alimentare şi al serviciilor, efectele indirecte s-au manifestat mai puternic şi pe o perioadă mai lungă de timp”, menţionează Tudorel Andrei.
Potrivit acestuia, creşterea inflaţiei la niveluri de peste 9%, începând din luna iulie, a influenţat comportamentul de consum al populaţiei. Acest efect s-a reflectat în reducerea volumului comerţului cu amănuntul în lunile următoare, în special în anumite segmente de piaţă, cum sunt comerţul tradiţional, carburanţii sau bunurile culturale şi recreative. În acelaşi timp, alte domenii, precum vânzările online sau cele de echipamente IT, au continuat să înregistreze creşteri.
„Din perspectivă teoretică, aceste evoluţii ilustrează dificultatea de a atinge simultan trei obiective economice majore: creşterea economică, inflaţia redusă şi menţinerea şomajului la un nivel scăzut. În acest context, trebuie avut în vedere faptul că economia nu este doar un ansamblu de indicatori, ci şi o ştiinţă care analizează comportamentul oamenilor în condiţii de incertitudine”, mai arată Tudorel Andrei.
