Participarea la evenimentele organizate de MediaUno se face exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile primite de la organizatori.

INS anunță că 17,4% dintre persoanele care au accesat internetul au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal

Un procent de 17,4% din totalul persoanelor care au accesat internetul în ultimele 12 luni au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Dintre aceştia, 73,7% au accesat site-urile autorităţilor sau serviciilor publice pentru obţinerea unor informaţii despre servicii, beneficii, drepturi, legi, program de funcţionare etc., 46,2% au avut ca scop obţinerea unor informaţii privind propria situaţie (informaţii despre propria sănătate, pensie etc.), iar 21% au avut ca scop obţinerea de informaţii din baze de date sau registre publice (informaţii despre disponibilitatea cărţilor în bibliotecile publice, informaţii din registrele cadastrale, informaţii din registrele întreprinderilor).

Aceste activităţi online cu autorităţile sau serviciile publice au fost efectuate preponderent în mediul urban (21,3% în urban, faţă de 12,9% în rural).

În profil teritorial, nivelul de interes pentru interacţiunea online cu autorităţile sau serviciile publice a fost mai crescut în regiunile Bucureşti-Ilfov (28%) şi Vest (22,2%) şi s-a manifestat mai scăzut în regiunile Sud-Vest Oltenia (13,7%), Sud-Muntenia (14,3%) şi Nord-Est (14,4%).

Utilizatorii de internet care au accesat site-urile autorităţilor sau serviciilor publice în scopurile enumerate mai sus se întâlnesc mai frecvent printre persoanele cu vârste cuprinse între 35-54 ani (21%) şi printre cei din grupa de vârstă 16-34 ani (20,7%). În rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55-74 de ani ponderea a fost de 10%.

După nivelul de educaţie al utilizatorilor, interacţiunea online prin accesarea site-urilor autorităţilor sau serviciilor publice are ponderea cea mai mare în rândul persoanelor cu nivel superior de educaţie (43,2%), urmată de cea a persoanelor cu nivel mediu de educaţie (13,9%), şi a înregistrat, în rândul persoanelor cu nivel scăzut de educaţie, ponderea cea mai mică (3,9%).

Din analiza după statutul ocupaţional, salariaţii au utilizat în proporţia cea mai mare site-urile web ale autorităţilor sau serviciilor publice (24,5%), urmaţi de elevi şi studenţi (17,0%).

Dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, 13% au descărcat sau au tipărit formulare oficiale de pe un site web sau o aplicaţie a autorităţilor publice sau a serviciilor publice în scop personal. Din analiza pe medii de rezidenţă, se observă că mediul urban se detaşează net de mediul rural, între cele două existând un ecart de 6,1 puncte procentuale (15,8% în urban, faţă de 9,7% în rural).

Pe regiuni de dezvoltare, se observă că cele mai mari ponderi ale persoanelor care au descărcat sau au tipărit formulare oficiale de pe site-uri web sau aplicaţii ale autorităţilor ori serviciilor publice s-au înregistrat în regiunile Bucureşti-Ilfov (24,0%) şi Vest (17,3%), iar cele mai mici ponderi au fost în regiunile Sud-Vest Oltenia (9,1%) şi Sud Muntenia (9,5%).

Dintre persoanele în vârstă de 16 – 74 ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, 14,6% au făcut programări sau rezervări prin intermediul unui site web sau al unei aplicaţii a autorităţilor publice sau serviciilor publice (rezervarea unei cărţi într-o bibliotecă publică, programarea la o instituţie publică sau la un furnizor de servicii medicale de stat), în scop personal. Din analiza după statutul ocupaţional, cele mai mari ponderi ale persoanelor care au făcut astfel de rezervări, prin intermediul unui site web sau al unei aplicaţii a autorităţilor publice sau serviciilor publice, s-au înregistrat în rândul salariaţilor (20,7%), elevilor şi studenţilor (13,9%) şi în cel al lucrătorilor pe cont propriu (9,5%).

Pe regiuni de dezvoltare au efectuat mai multe rezervări de cărţi în biblioteci publice, programări la instituţii publice sau la furnizori de servicii medicale de stat etc., utilizând site-urile web sau aplicaţii ale autorităţilor publice sau serviciilor publice, persoanele din regiunile Bucureşti-Ilfov (23,4%), Vest (18,3%) şi Nord-Vest (17,5%), iar cele mai puţine, persoanele din regiunea Sud-Vest Oltenia (9,3%).

Dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în ultimele 12 luni, 12,5% persoane au primit comunicări sau documente oficiale din partea autorităţilor publice prin intermediul contului propriu pe un site web sau pe o aplicaţie a autorităţilor sau serviciilor publice (notificarea amenzilor sau a facturilor, scrisori, notificare de chemare în judecată, acte judecătoreşti), dintre aceştia 50,4% au fost persoane cu nivel de educaţie mediu, 45,6% au avut nivel de educaţie superior şi numai 4,0% au avut nivel de educaţie scăzut.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, se observă diferenţe semnificative în ceea ce priveşte ponderea persoanelor care au primit comunicări sau documente oficiale din partea autorităţilor publice, prin intermediul contului propriu pe un site web sau pe o aplicaţie a autorităţilor sau serviciilor publice, ponderea cea mai mare fiind înregistrată în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,1%), urmată de regiunea Vest (18,8%). La polul opus s-a situat regiunea Sud-Muntenia unde numai 9,1% dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice au primit comunicări sau documente oficiale pe conturile proprii.

Prin intermediul unui site sau a unei aplicaţii a autorităţilor publice sau a serviciilor publice, în scop personal, s-au desfăşurat şi alte activităţi care au constat în diferite solicitări. Ponderea persoanelor care au desfăşurat astfel de activităţi a fost mai redusă, de numai 6,9%. Dintre persoanele care au utilizat internetul, 75,5% au accesat site-uri sau aplicaţii ale autorităţilor publice sau ale serviciilor publice pentru a solicita documente sau certificate oficiale (de naştere, căsătorie, divorţ, deces, certificate de rezidenţă, cazier de poliţie sau judiciar etc.), 31,5% pentru solicitări de prestaţii sau drepturi (pensie, şomaj, alocaţie pentru copii, înscriere în şcoli etc.) şi 15,9% pentru alte solicitări, reclamaţii sau plângeri (raportarea unui furt la poliţie, lansarea unei plângeri legale etc.).

Ponderea persoanelor cu vârsta între 16 şi 74 de ani care au completat, editat, corectat sau aprobat declaraţia fiscală prin intermediul unui site web sau al unei aplicaţii în scop personal, în ultimele 12 luni a fost de 7,1%. După statutul ocupaţional, cele mai mari ponderi ale persoanelor care au completat, editat, corectat sau aprobat declaraţia fiscală prin intermediul unui site web sau al unei aplicaţii în scop personal s-au înregistrat în rândul salariaţilor (10,8%) şi în cel al lucrătorilor pe cont propriu (9%).

„Examinând motivele pentru care persoanele nu au solicitat niciun document oficial sau nu au depus vreo reclamaţie prin intermediul unui site sau aplicaţii a unei autorităţi publice sau a serviciilor publice, s-a constatat că: 88,0% dintre persoane nu au trebuit să solicite niciun document sau să facă vreo reclamaţie, 5,5% au considerat că le lipsesc abilităţile sau cunoştinţele pentru a face acest lucru, 1,4% au specificat că o altă persoană a făcut solicitări de documente sau reclamaţii în locul lor, 0,7% au menţionat lipsa semnăturii electronice, 0,6% şi-au făcut probleme cu privire la protecţia sau securitatea datelor personale 0,4% au specificat că nu există un astfel de serviciu online disponibil, în timp ce 4,3% au precizat că au avut alte motive decât cele menţionate anterior”, se subliniază în Ancheta privind accesul la Tehnologia Informaţiilor şi Comunicaţiilor (TIC), realizată de INS.

Articole similare

Înmatriculările de autoturisme noi au urcat cu 58,4% în ultima lună din 2025

Înmatriculările de autoturisme noi pe parcursul anului trecut au înregistrat o creştere de 4,7% faţă de 2024, situându-se la 155.855 de unităţi, potrivit informaţiilor preliminare
Citește →

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale anunță că, luni, Comisia Europeană a rambursat aproape un miliard de euro României pentru plăţile în avans către fermieri

România a încasat, luni, 988,7 milioane de euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), sumă ce reprezintă rambursarea plăţilor în avans efectuate fermierilor în
Citește →

România va împrumuta, în ianuarie, prin Ministerul Finanţelor, 11,2 miliarde de lei

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2026, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 10 miliarde de lei, la care se poate
Citește →