Ministerul Sănătăţii a pus în transparenţă decizională o hotărâre de guvern prin care se creează cadrul legal necesar pentru ca prevenţia „să iasă din zona declarativă şi să devină politică publică aplicabilă”, a declarat ministrul Alexandru Rogobete.
„Am pus astăzi în transparenţă decizională o hotărâre de guvern prin care creează cadrul legal necesar pentru ca prevenţia să iasă din zona declarativă şi să devină politică publică aplicabilă. Este o continuare firească a mesajelor pe care le-am transmis constant: prevenţia trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar când boala este deja instalată şi posibilităţile de intervenţie sunt limitate”, a spus Rogobete.
Astfel, în Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV/SIDA se introduce profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere.
„Este o măsură de prevenţie utilizată la nivel european, cu eficienţă dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare şi permite intervenţia înainte ca boala să apară”, a anunţat Alexandru Rogobete pe Facebook.
Potrivit acestuia, în domeniul sănătăţii mintale, se creează cadrul pentru intervenţie timpurie şi se asigură acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanţe psihoactive şi se introduce evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani.
Ministrul a spus că prin aceeaşi hotărâre se înfiinţează trei programe naţionale de sănătate publică cu impact major pe termen lung:
Conform ministrului, Programul naţional de screening pentru cancerul de sân, col uterin şi colorectal stabileşte, pentru prima dată, un cadru coerent de screening la nivel populaţional.
Astfel, depistarea nu mai este „întâmplătoare”, ci se realizează prin programe organizate, crescând accesul la diagnostic precoce şi şansele de tratament eficient şi supravieţuire.
Totodată, Programul naţional de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecţiuni grave la nou-născuţi, înainte de apariţia simptomelor clinice ireversibile.
„Programul naţional de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienţilor cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Dezvoltăm îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi şi prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată şi centrată pe nevoile reale ale pacientului şi ale familiei”, a mai susţinut ministrul Sănătăţii.
