Sinteza concluziilor comitetului director al Fondului Monetar Internaţional confirmă faptul că măsurile ample adoptate de autorităţile române reprezintă o etapă esenţială pentru restabilirea sustenabilităţii finanţelor publice, potrivit reprezentanţilor Ministerului Finanţelor.
Totodată, în opinia acestora, concluziile FMI atestă faptul că România a adoptat o direcţie corectă şi îmbunătăţită în ceea ce priveşte gestionarea macroeconomică, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel internaţional.
„Raportul FMI confirmă că pachetul nostru de reforme este în acelaşi timp vital pentru România şi credibil pentru partenerii noştri. Suntem pe o direcţie îmbunătăţită semnificativ, iar misiunea FMI recunoaşte asumarea responsabilităţii şi determinarea Guvernului României de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastră rămâne reconstrucţia unei economii sănătoase şi reziliente, iar această confirmare ne consolidează încrederea ca vom atinge ţintele de deficit şi că vom asigura o creştere sustenabilă”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, citat într-un comunicat al MF.
Potrivit sursei citate, FMI recunoaşte importanţa pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 şi menţionează faptul că măsurile adoptate sunt un pas necesar în procesul de diminuare a deficitelor gemene.
„Consiliul Director al FMI a subliniat că pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esenţial pentru refacerea sustenabilităţii fiscale şi a încrederii pieţelor în capacitatea de revenire a României. În acest context, FMI anticipează că economia naţională va înregistra o creştere graduală de la 1,0% în 2025, la 1,4% anul viitor. Această creştere va fi sprijinită de investiţiile finanţate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa parţial moderarea consumului privat ca urmare a consolidării fiscale”, se mai arată în comunicat.
În ceea ce priveşte inflaţia, FMI anticipează că va coborî în intervalul de toleranţă al Băncii Naţionale a României (BNR) până la sfârşitul anului 2026. FMI a subliniat că abordarea prudentă a BNR este adecvată, iar reducerile ratei de politică monetara ar trebui reluate doar după ce creşterea salariilor şi a preţurilor se temperează într-un mod susţinut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, că o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienţa la şocuri.
Ministerul de Finanţe mai precizează că FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de România, inclusiv cele menite sa asigure incluziunea pieţei muncii, precum dezvoltarea educaţiei timpurii pentru a sprijini părinţii care lucrează, modernizarea formării profesionale şi promovarea ocupării forţei de muncă în rândul tinerilor.
„Un alt aspect important subliniat în Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanţă, inclusiv îmbunătăţirea eficienţei administraţiei publice şi a predictibilităţii măsurilor adoptate de Guvern, pentru a consolida atractivitatea României pentru investiţii. Ministerul Finanţelor rămâne hotărât să implementeze consecvent măsurile de consolidare fiscala necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi pentru asigurarea unei dezvoltări durabile şi sustenabile a României”, se mai menţionează în comunicat.
Board-ul Fondului Monetar Internaţional solicită României un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară, potrivit raportului elaborat de instituţia financiară internaţională, în urma consultărilor de la Bucureşti pe marginea Articolului IV.
„Directorii executivi au salutat pachetul amplu de reforme fiscale pentru perioada 2025-2026, adoptat recent, care marchează un pas important în abordarea deficitelor gemene în creştere. Pe fondul unei consolidări fiscale ample necesare şi cu riscuri înclinate în sens negativ, directorii au solicitat un mix adecvat de politici şi reforme structurale ambiţioase pentru a sprijini creşterea, a restabili sustenabilitatea fiscală şi a proteja stabilitatea financiară”, se arată în documentul citat.
Directorii FMI au subliniat importanţa executării complete a consolidării fiscale planificate în 2025-2026, urmată de ajustări suplimentare pe termen mediu pentru a consolida încrederea pieţei şi a asigura sustenabilitatea fiscală.
În opinia acestora, pentru a facilita o consolidare fiscală favorabilă creşterii şi echităţii, reformele fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui să urmărească mobilizarea veniturilor şi îmbunătăţirea echităţii, consolidând în acelaşi timp stimulentele pentru muncă şi păstrând atractivitatea pentru investiţiile de capital.
„Câţiva directori au recomandat prudenţă în aplicarea noilor măsuri fiscale, pentru a evita descurajarea suplimentară a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor în reformele structurale fiscale, inclusiv în managementul finanţelor publice, pentru a îmbunătăţi guvernanţa fiscală şi eficienţa cheltuielilor”, se mai arată în raport.
O misiune a FMI, condusă de Joong Shik Kang, a analizat în septembrie, la Bucureşti, recentele evoluţii ale economiei româneşti.
Echipa Fondului a avut întâlniri cu oficiali din cadrul Ministerului Finanţelor, Băncii Naţionale a României, şi alte agenţii guvernamentale, precum şi cu reprezentanţi ai sectorului privat şi ai organizaţiilor neguvernamentale.
Consultările în baza Articolului IV constituie un exerciţiu de supraveghere care este obligatoriu pentru toate statele membre. Scopul acestora este de a examina situaţia financiară şi economică la nivel naţional şi de a formula recomandări generale referitoare la politicile monetare, financiare şi economice de urmat pentru asigurarea stabilităţii şi a unei evoluţii pozitive la nivelul economiei.
În prezent, România nu are în derulare un acord de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional, însă instituţia financiară evaluează anual evoluţia economiei româneşti, în baza consultărilor pe Articolul IV.
În acest an a mai avut loc o misiune FMI la Bucureşti, condusă tot de Joong Shik Kango, în perioada 3 – 7 februarie 2025.
Fondul Monetar Internaţional previzionează că economia României va creşte, în 2025, cu 1%, iar în 2026 cu 1,4%, estimări în scădere comparativ cu cele din primăvară, de 1,6% şi, respectiv 2,8%.
