Participarea la evenimentele organizate de MediaUno se face exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile primite de la organizatori.

Rectificarea bugetară a fost adoptată

Rectificarea bugetară adoptată miercuri aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, ţinta de deficit inclusă este de 8,4%, iar Produsul Intern Brut avut în vedere este de 1.902 miliarde lei, a anunţat, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

„Este un moment foarte important, aşteptat, discutat – rectificarea bugetară. Rectificarea bugetară adoptată în această seară de Guvernul României aduce într-o zonă de proiecţie realistă bugetul de stat, în sensul în care am făcut analiza tuturor ordonatorilor de credite, a zonei de cheltuieli şi a zonei de venituri, astfel încât aceste cheltuieli şi venituri să fie proiectate cât mai realist posibil, pentru că avem nevoie ca, prin mesajul pe care îl transmitem o dată cu adoptarea rectificării, să transmitem atât românilor, cât şi pieţelor şi investitorilor, că revenim într-o zonă de seriozitate şi de disciplină financiară şi schimbăm atitudinea legată de modul în care tratăm bugetele. Era un mesaj necesar şi aşteptat”, a spus ministrul Finanţelor.

El a subliniat că s-a discutat foarte mult şi a fost în atenţia publică negocierea derulată în ultima lună şi jumătate, legată de ţinta de deficit. Rectificarea aprobată de Guvern prevede o ţintă de deficit de 8,4%, respectiv un necesar de finanţare de 159 de miliarde lei.

„Negocierea care a stat în spatele obţinerii acestei ţinte e foarte importantă, pentru că a fost atât la nivel tehnic, cât şi la nivel politic, cu Comisia, cu comisarul Dombrovskis (Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru Economie – n.r) şi s-a închis prin discuţia pe care a avut-o primul ministru, Ilie Bolojan, la Bruxelles, tot cu comisarul Dombrovskis. De ce importantă această negociere? Pentru că, dacă această ţintă de deficit ar fi fost în zona lui 8% pur, ar fi trebuit să obţinem măsuri de alte opt miliarde până la sfârşitul anului, care ar fi fost foarte greu de obţinut şi, bineînţeles, ar fi pus foarte mare presiune mai ales pe zona de investiţii din buget”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, Guvernul şi-a propus să menţină un nivel important al investiţiilor, care depăşeşte 150 de miliarde de lei.

„Ne-am propus să reglăm sumele pentru zona de împrumut, mai ales a PNRR, pentru ministere cheie care aveau epuizate aceste capitole bugetare foarte importante pentru investiţii. Aici discutăm de Ministerul Transporturilor, de Ministerul Economiei, de Ministerul Mediului şi de Ministerul Dezvoltării. Toate aceste patru ministere nu mai aveau sume disponibile pentru zona de împrumut a PNRR. Prin această rectificare am reglat toate aceste probleme. Sunt în jur de cinci miliarde care sunt destinate acestei zone. De ce e importantă? Pentru că trebuie să intrăm într-o logică de accelerare a absorbţiei PNRR, iar aceşti bani sunt importanţi pentru obţinerea ţintelor din PNRR. Suntem la finalul discuţiei cu ultimele memorandumuri legate de PNRR şi ne îndreptăm în linie dreaptă spre aprobarea renegocierii PNRR-ului”, a explicat Nazare.

Şeful de la Finanţe a adăugat că PIB-ul preconizat la începutul anului, de 1.912 miliarde, este în rectificare la 1.902 miliarde lei, deoarece creşterea economică nu va fi de 2,5%, ci este proiectată la 0,6%.

„Toate aceste lucruri schimbă foarte mult ecuaţia de asamblare a bugetului şi, prin discuţii intense cu toţi ordonatorii de credite, prin analize care au avut loc în ultima lună şi intensiv în ultima săptămână, am reuşit să ajungem la un compromis, spun eu rezonabil, exprimat prin această rectificare. Bineînţeles că nu avem foarte mulţi ordonatori, ca să nu zic că n-avem ordonatori fericiţi, chiar dacă am adăugat aproape 24 miliarde şi jumătate la deficit. Aceste sume adăugate la deficit sunt destinate cheltuielilor esenţiale, pentru că nu puteam să nu plătim zona de asistenţă socială, cheltuieli legate de sănătate, cheltuieli legate de salarii, cheltuieli legate de pensii. Toate aceste sume trebuiau acoperite, bineînţeles, pentru că sunt cheltuieli obligatorii”, a mai precizat ministrul.

El a adăugat că nu putea fi omisă acoperirea sumelor legate de dobânzi, care au crescut într-un mod accelerat în prima parte a anului. „Ele se ridică la aproape 54 de miliarde, deci suma de acoperire a dobânzilor este de aproape 12 miliarde”, a menţionat Nazare.

Acesta a mai afirmat că aproximativ două treimi din sumele adăugate se referă la zona de cheltuieli esenţială, iar restul de cheltuieli se referă la acoperirea nevoilor de investiţii, în special în zona de PNRR, unde conform evaluărilor de la începutul anului, sumele s-au epuizat în august.

Întrebat dacă s-a rezolvat situaţia ordonatorilor de credite care susţineau că nu mai au bani de salarii pentru ultimele luni din an, ministrul a spus că s-a încercat, pe cât posibil, acoperirea acestor nevoi şi că vor fi în continuare discuţii pentru a vedea dacă această situaţie este reală sau nu.

„Pot să vă spun că a fost o chestiune generalizată legată de ordonatorii care ne spuneau că li se vor epuiza banii de salarii la final de an, în ultimele două luni, sau sunt în curs de epuizare şi noi am încercat pe cât posibil să acoperim toate aceste nevoi. Sigur, o să discutăm în continuare şi o să vedem în funcţie de realitatea exactă a fiecărui ordonator, pentru că ştiţi foarte bine că în negocierile de la rectificare ei nu ne cer întotdeauna banii de care au nevoie, ne cer o sumă mai mare tocmai pentru a acoperi alte nevoi. De data aceasta ne-au cerut, după cum ştiţi, în primă instanţă, 80 de miliarde. Vă daţi seama că n-aveam cum să aprobăm o astfel de sumă. Deci, o să vedem cu fiecare ordonator în parte, concret, dacă această situaţie reclamată este reală sau nu”, a punctat Alexandru Nazare.

Conform proiectului de rectificare, veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 3,23 miliarde lei, cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 27,81 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat creşte cu 24,579 miliarde lei.

Articole similare

Klaus Iohannis nu dorește să se supună legii: Șeful ANAF dezvăluie că fostul președinte și soția sa nu doresc să achite sumele datorate

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală nu are, până în prezent, indicii că soţii Iohannis doresc să achite sumele datorate pentru imobilul din Sibiu, din strada
Citește →

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu aproape 25%

Arieratele bugetului general consolidat au crescut cu 24,64% în luna august 2025, comparativ cu luna precedentă, până la 700 milioane de lei, de la 561,6
Citește →

Ministerul Finanţelor a emis o nouă ediţie FIDELIS, cu dobânzi de până la 8,2% la emisiunile în lei

Ministerul Finanţelor (MF) a lansat, vineri, o nouă ediţie FIDELIS, cu dobânzi de până la 8,2% pentru titlurile în lei şi de până la 6,5%
Citește →