Accesul la evenimentele „Împreună Protejăm România” este permis exclusiv pe baza invitației nominale și netransmisibile emise de organizatori.

Prezența și susținerea discursurilor în cadrul seriei de evenimente din București nu implică niciun cost pentru invitați și nu sunt condiționate de achiziția unor servicii de promovare sau parteneriat.

Beatrice Mahler trage un semnal de alarmă: ‘Participarea la programele de recuperare pulmonară este încă scăzută’

Participarea la programele de recuperare pulmonară este încă scăzută, deşi reprezintă o componentă esenţială în managementul eficient al bolilor pulmonare cronice, a declarat, miercuri, medicul pneumolog Beatrice Mahler de la Institutul „Marius Nasta”.

„Este important ca şi în sistemul de sănătate românesc să se implementeze strategii pentru a creşte accesul şi conştientizarea privind beneficiile recuperării pulmonare, asigurând astfel o îngrijire holistică şi eficientă pentru pacienţi cu afecţiuni pulmonare, centrată şi pe îmbunătăţirea calităţii vieţii”, a subliniat medicul într-un mesaj pe Facebook.

Printre provocările pentru accesul la servicii de recuperare pulmonară se numără lipsa de informare atât în rândul pacienţilor, cât şi al profesioniştilor din domeniul sănătăţii cu privire la aceste programe şi unde se pot accesa şi accesul limitat – numărul insuficient de centre specializate integrate de recuperare pulmonară.

„Ca medic pneumolog consider că recuperarea pulmonară reprezintă o etapă esenţială în îngrijirea pacientului. Recuperarea pulmonară nu este un lux, ci o necesitate în parcursul medical al pacienţilor cu afecţiuni respiratorii cronice sau acute. Recuperarea pulmonară poate reprezenta în anumite cazuri o punte de legătură ce trebuie parcursă între tratament şi revenirea la o viaţă activă şi autonomă”, a recomandat Beatrice Mahler.

Beneficiile sunt direct resimţite de pacient şi constau în creşterea toleranţei la efort, scăderea riscului de exacerbare infecţioasă, reducerea simptomelor precum dispneea şi oboseala şi creşterea calităţii vieţii.

În general, planul de recuperare pulmonară are mai multe paliere:

• ajustarea terapiei bronhodilatatoare;

• verificarea modalităţii de utilizare a dispozitivelor de inhalat;

• ajustare nutriţională, în funcţie de masa musculară a pacientului, deficitul sau excesul ponderal;

• program de exerciţii fizice adaptat gradului de decondiţionare fizică, evaluată prin proceduri specifice;

• însuşirea unor tehnici de respiraţie suportive pentru efortul respirator pe care boala cronică pulmonară îl induce;

• tehnici de relaxare cu ajutorul tehnologiei.

Recuperarea pulmonară este recomandată pacienţilor cu BPOC, astm, fibroze pulmonare, dar şi celor care au trecut prin infecţii severe, COVID-19, pneumonii sau intervenţii chirurgicale toracice.

Articole similare

Alexandru Nazare este încrezător înainte de discuțiile cu agenţiile internaţionale de rating: ‘Evoluţiile din execuţia bugetară actuală ne vor susţine argumentele privind capacitatea de a continua consolidarea fiscală’

Discuţiile cu agenţiile internaţionale de rating, înaintea noilor rapoarte de evaluare a ţării, vor avea loc în perioada următoare, iar evoluţiile din execuţia bugetară actuală
Citește →

Deficitul bugetar s-a redus la aproape jumătate faţă de anul precedent, până la 1,75% din PIB: Problema este că România nu a avut buget până la final de martie

Execuţia bugetului general consolidat la 31 mai 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 35,94 miliarde lei, respectiv 1,75% din PIB, comparativ cu
Citește →

Situație unică în Uniunea Europeană: Doar 61% din populaţia rezidentă a României era conectată la sistemele de canalizare, în 2025

O pondere de 61,1% din populaţia rezidentă a României era conectată, în 2025, la sistemele de canalizare, în timp ce la sistemele de canalizare prevăzute
Citește →