După trei ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, conflictul a evoluat într-un punct de cumpănă geopolitic.
Bilanțul uman și teritorial: O tragedie
Conflictul a lăsat în urmă un șir de cifre macabre: peste 153.000 de morți (combatanți și civili) și aproximativ 29.000 de civili răniți, conform estimărilor ACLED și Oficiului ONU pentru Drepturile Omului. Pierderile civile au crescut cu 30% în ultimul an, în special datorită intensificării atacurilor cu drone și rachete de rază lungă. Cel puțin 12.654 civili, inclusiv 669 de copii, au murit în bombardamente.
Criza refugiaților și rupturile sociale
Peste 6,3 milioane de ucraineni au fugit în Europa, iar alți 1,2 milioane au fost relocați forțat în Federația Rusă. În România, comunitățile de refugiați au organizat proteste în București și Brașov, cerând condamnarea Rusiei ca stat terorist. Steaguri uriașe ale Ucrainei purtate prin orașe precum București și Brașov simbolizează solidaritatea, dar și durerea generata de un război care a despărțit familii.
Summitul de la Kiev: Reafirmarea sprijinului european
Pe 24 februarie 2025, lideri din 13 țări (inclusiv Spania, Canada și statele baltice au participat la un summit la Kiev, iar alți 24 lideri s-au alăturat prin videoconferință. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un nou pachet de ajutor de 3,5 miliarde de euro pentru Ucraina, în timp ce Emmanuel Macron a pledat pentru o „pace justă și durabilă”. Declarația comună a instituțiilor UE a condamnat agresiunea rusă, subliniind că Moscova este „singura responsabilă”.
România: Susținere fermă
Președintele interimar Ilie Bolojan a reiterat angajamentul României de a susține Ucraina „până la o pace dreaptă”. El a participat online la summitul Kiev.
Ucraina postbelică: Între integrare europeană și un statut hibrid
Procesul de aderare a Ucrainei la UE a înregistrat progrese în reformele juridice și anticorupție, dar Bruxelles-ul condiționează aderarea deplina de încheierea războiului. Kievul negociază simultan un acord de securitate cu NATO, care să garanteze „neutralitatea armată” în schimbul protecției nucleare.
La aniversarea a trei ani de război, Ucraina se confruntă cu un paradox: rezistența sa a schimbat percepția globală asupra puterii ruse, dar costurile umane și teritoriale au slabit-o considerabil. Summiturile recente arată o solidaritate europeană fragilă, și o poziție încă nedefinita a SUA. În acest context, orice soluție de pace va necesita nu doar compromisuri teritoriale, ci și o reconstrucție a arhitecturii de securitate europene.
Trei ani de război în Ucraina: bilanțul unui conflict care a re-configurat ordinea globală
- Categoria: News

Articole similare
Asta e bomba anului România va construi cu Rheinmetall cea mai modernă fabrică de pulberi pentru muniţie din lume
Statul român, împreună cu firma germană Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament, va construi în ţara noastră o fabrică de pulberi pentru muniţie
Citește →
Dezastru național: Peste 16% dintre români nu își permit o masă cu carne
Un procent de 8,5% din populaţia Uniunii Europene nu îşi permitea, în anul 2024, o masă care să conţină carne, peşte sau echivalentul vegetal o
Citește →
Institutul Naţional de Statistică avertizează: Numărul salariaţilor din Capitală, în uşoară scădere în mai
Numărul salariaţilor din Capitală a ajuns, la finele lunii mai 2025, la 1.111.357 persoane, în scădere cu 159 persoane (minus 0,02%%) faţă de luna precedentă,
Citește →