Inteligența artificială, celulele stem, ingineria genetică, transplantul uterin și cercetările privind dezvoltarea fetală în afara organismului matern ar putea transforma profund medicina reproductivă în următoarele decenii. Conf. dr. Denisa Marina Protopopescu, specialist în obstetrică-ginecologie și fertilitate, a avertizat însă că progresul tehnologic trebuie însoțit de reglementări și principii etice care să protejeze pacienții și copiii născuți prin reproducere asistată.
Prezentarea a avut loc în cadrul conferinței dedicate fertilității și fertilizării in vitro, organizată la Bucharest Leaders Summit, în cadrul campaniei „Împreună Protejăm România”, derulată de Grupul de Presă MediaUno. Dezbaterea a fost moderată de Cristi Șelaru, directorul Direcției Colecții din cadrul Bibliotecii Academiei Române.
Denisa Marina Protopopescu este și inspector pentru Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie (ESHRE), precum și coordonator al grupului de interes special dedicat fertilității globale și aspectelor socioculturale ale infertilității.
Denisa Marina Protopopescu: Medicina reproductivă intră într-o nouă etapă
Specialista a prezentat evoluția medicinei reproductive de la nașterea primului copil conceput prin fertilizare in vitro, în 1978, până la tehnologiile actuale de reproducere asistată.
Procedurile FIV, injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului, vitrificarea ovocitelor, crioconservarea embrionilor și testarea genetică preimplantațională au schimbat radical posibilitățile de tratament pentru numeroase categorii de pacienți.
Denisa Marina Protopopescu a explicat că medicina reproductivă se îndreaptă către tratamente tot mai individualizate, adaptate profilului genetic, rezervei ovariene, istoricului reproductiv și caracteristicilor biologice ale fiecărui pacient.
Obiectivul nu trebuie să fie exclusiv obținerea unei sarcini, ci nașterea unui copil sănătos, prin intervenții medicale sigure și justificate.
Denisa Marina Protopopescu: Celulele stem ar putea permite obținerea gameților în laborator
Una dintre cele mai importante direcții de cercetare prezentate a fost gametogeneza in vitro, cunoscută prin abrevierea IVG.
Această tehnologie urmărește obținerea ovocitelor și spermatozoizilor din celule stem, fără recoltarea lor prin metodele reproductive convenționale.
Cercetătorii studiază inclusiv utilizarea celulelor stem pluripotente induse, obținute prin reprogramarea unor celule adulte, precum cele provenite din piele sau sânge.
Dacă tehnologia va deveni sigură și eficientă pentru utilizarea clinică, ar putea oferi noi opțiuni persoanelor cu insuficiență ovariană prematură, pacienților care și-au pierdut fertilitatea după tratamente oncologice sau celor cu anumite forme de infertilitate genetică.
Specialista a precizat însă că gametogeneza in vitro nu reprezintă în prezent un tratament reproductiv consacrat la om, fiind necesare cercetări suplimentare privind siguranța și eficiența.
Denisa Marina Protopopescu: Inteligența artificială și genetica schimbă evaluarea embrionilor
Un alt subiect abordat a fost integrarea inteligenței artificiale în laboratoarele de fertilizare in vitro.
Sistemele informatice pot analiza imagini și tipare de dezvoltare embrionară, pot sprijini evaluarea ovocitelor și spermatozoizilor și pot contribui la personalizarea protocoalelor de stimulare ovariană.
Tehnologiile de monitorizare continuă permit observarea embrionilor în incubatoare speciale, fără manipulări repetate pentru evaluarea dezvoltării lor.
Denisa Marina Protopopescu a discutat și despre testarea genetică preimplantațională, utilizată pentru identificarea anumitor anomalii cromozomiale sau afecțiuni genetice ereditare.
În același timp, tehnologia CRISPR-Cas9 deschide perspective de modificare a materialului genetic, dar ridică probleme privind siguranța, transmiterea modificărilor către generațiile viitoare și limitele intervenției asupra caracteristicilor umane.
Specialista a subliniat necesitatea delimitării dintre prevenirea unor boli grave și selecția unor caracteristici care nu au justificare medicală.
Denisa Marina Protopopescu: Transplantul uterin și uterul artificial ridică noi întrebări juridice
În cadrul prezentării au fost analizate și progresele privind transplantul uterin, o procedură care poate permite obținerea unei sarcini unor femei care nu au uter sau prezintă afecțiuni uterine severe.
Denisa Marina Protopopescu a menționat cercetările coordonate de Mats Brännström în Suedia și extinderea ulterioară a acestor intervenții în alte state.
De asemenea, a abordat ectogeneza, concept care presupune dezvoltarea embrionară sau fetală în afara organismului matern.
Cercetările privind sistemele de susținere extracorporală a dezvoltării fetale ridică probleme complexe legate de siguranță, statutul juridic al părinților, drepturile reproductive și implicațiile sociale ale noilor tehnologii.
Au fost discutate și procedurile de înlocuire mitocondrială, destinate reducerii riscului transmiterii anumitor boli mitocondriale grave.
Denisa Marina Protopopescu: Știința trebuie să fie ghidată de etică
Specialista a insistat că posibilitatea realizării unei intervenții din punct de vedere tehnologic nu înseamnă automat că aceasta este justificată medical și etic.
În opinia sa, medicina reproductivă trebuie să acorde prioritate siguranței copiilor, consimțământului informat, demnității umane și accesului echitabil la tratamente.
„Responsabilitatea noastră, ca oameni de știință, clinicieni și membri ai societății, nu este doar să descoperim ce poate face tehnologia, ci și să decidem ce ar trebui să facă”, a declarat Denisa Marina Protopopescu.
Aceasta a subliniat că România trebuie să investească în cercetare, formare profesională și adaptarea legislației, pentru a putea ține pasul cu evoluțiile internaționale.
„Succesul ar trebui măsurat prin sănătatea copiilor născuți, bunăstarea familiilor formate, demnitatea persoanelor implicate și echitatea oportunităților pe care le oferim”, a concluzionat specialista.


