Deficitul bugetului general consolidat a scăzut cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, la 78,3 miliarde de lei, respectiv 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei (5,31% din PIB) în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor privind execuția bugetară, publicate luni de Ministerul Finanțelor.
„Rezultatele execuției bugetare trebuie să se traducă într-o schimbare de durată în modul în care gestionăm finanțele publice. Responsabilitatea nu înseamnă doar să corectăm dezechilibrele, ci și să evităm acumularea unor noi presiuni asupra bugetului. Avem nevoie de disciplină în managementul finanțelor publice, de priorități bine definite și de decizii care să țină cont de efectele pe termen lung. Într-o perioadă în care capacitatea bugetară rămâne limitată, fiecare progres trebuie consolidat și continuat”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în comunicatul instituției.
Potrivit Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus cu peste 23% în termeni nominali și cu 1,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, evoluție care reflectă continuarea procesului de consolidare fiscal-bugetară.
Veniturile bugetare au crescut mai rapid decât cheltuielile
Veniturile bugetare au crescut cu 11,9% în primele nouă luni ale anului, într-un ritm superior celui înregistrat de cheltuieli, care au avansat cu 5,5%.
În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, în timp ce investițiile publice au crescut cu peste 25 de miliarde de lei, ajungând la 107,77 miliarde de lei.
„Rezultatele arată că reducerea deficitului bugetar și susținerea investițiilor pot avansa simultan, însă nu elimină dezechilibrele structurale ale economiei românești și presiunile asupra finanțelor publice, în special în perspectiva ultimului trimestru al anului”, potrivit raportului Ministerului Finanțelor.
Veniturile totale au însumat 522,69 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile totale au avansat cu 1,23 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale, cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.
Încasările din impozite și contribuții sociale, în creștere
Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 7,8%, determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (15,7%), pe seama unor distribuiri concentrate în decembrie 2025, în contextul modificărilor legislative privind impozitarea acestora.
O evoluție însemnată a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (18,5%). Creșterea veniturilor din impozitul pe salarii (+5,6%), peste dinamica fondului de salarii din economie (3,2%), a fost influențată de efectul de bază generat de eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2025, a facilităților fiscale acordate salariaților din sectorul construcțiilor, din agricultură, din industria alimentară și din activitățile de creare de programe pentru calculator.
Contribuțiile de asigurări au însumat 165,40 miliarde de lei, în creștere cu 6,8%, peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 miliarde de lei, consemnând o creștere de 8,7%, susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (11,2%).
Încasările din TVA au crescut cu aproape 25%
Încasările nete din TVA au înregistrat 118,27 miliarde de lei, în creștere cu 24,8% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Dinamica a fost influențată de avansul încasărilor brute din TVA (21,4%), pe fondul modificărilor cotelor de TVA prevăzute de Legea nr. 141/2025, concomitent cu majorarea restituirilor de TVA (+8,2%), față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (26,71 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 24,69 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2025).
Veniturile din accize au însumat 36,55 miliarde de lei, consemnând o creștere de 2,4%, susținută de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+6,6%).
Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă, în general, o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile, explică Ministerul Finanțelor.
Veniturile nefiscale au însumat 38,32 miliarde de lei, consemnând o contracție de 6,8%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, respectiv venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde de lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 48,95 miliarde de lei, în creștere cu 39,8%.
Cheltuielile bugetare au ajuns la 601 miliarde de lei
Cheltuielile totale, în sumă de 601 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,5% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,25 miliarde de lei, în scădere cu 4,43 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de personal bugetar, precum și al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026.
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal au reprezentat 5,9% din PIB, cu 0,62 puncte procentuale mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 77,70 miliarde de lei, în creștere cu 9,4%, evoluție determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile cu dobânzile au depășit 50 de miliarde de lei
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, acestea au reprezentat 2,5%.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 miliarde de lei, fiind aproape la același nivel comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, în contextul măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare.
Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pentru cele șapte luni ale anului 2026.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 miliarde de lei, această sumă reprezentând, în principal, subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare a consumului de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,48 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,29 miliarde de lei, în scădere cu 2,50 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, în contextul măsurilor adoptate prin Legea nr. 141/2025.
Aceste cheltuieli includ, în principal, burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Investițiile publice au crescut la 107,77 miliarde de lei
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 60,98 miliarde de lei și cuprind proiecte aferente cadrelor financiare 2014-2020 și 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană pentru agricultură, finanțările din Fondul pentru Modernizare, precum și proiectele finanțate prin componenta de asistență financiară nerambursabilă a PNRR.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au crescut cu 25,154 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului trecut, de la 82,61 miliarde de lei la 107,77 miliarde de lei.
Din această sumă, 65,6% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, din asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și din componenta de împrumut a PNRR.
Până la sfârșitul lunii septembrie au fost efectuate plăți în valoare de 6,337 miliarde de lei, reprezentând cheltuieli aferente planului SAFE.
Fondurile europene și PNRR au susținut creșterea investițiilor
Valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, din componenta nerambursabilă a PNRR și din componenta de împrumut a PNRR a fost, în primele nouă luni, cu 23,75 miliarde de lei, respectiv cu 48,8%, mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Această evoluție a compensat scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, explicată de Ministerul Finanțelor prin caracterul excepțional al plăților efectuate la începutul anului 2025.
La acel moment au fost achitate obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, contribuția statului la capitalul social al Societății Carpatica Feroviar România – S.A., precum și alte plăți în domeniul apărării.
Ținta de deficit bugetar pentru 2026 este de 6,2% din PIB
Ținta de deficit bugetar asumată de autorități pentru anul 2026 este de 6,2% din PIB.
În același timp, agențiile de evaluare financiară au propriile estimări privind deficitul bugetar cu care România va încheia anul în curs.
Fitch Ratings estimează un deficit bugetar de 5,9% din PIB, sub ținta de 6,2% stabilită de Guvern, în timp ce S&P prognozează un deficit general guvernamental de 6,25% din PIB, iar Moody’s proiectează un deficit de 5,8% din PIB.
